Calendar ortodox 16 decembrie 2025. Zi de post şi rugăciune. Ce sfinţi sunt pomeniţi marţi

Calendar ortodox 16 decembrie 2025:

Ortodoxe
Sf. Proroc Agheu; Sf. Teofana împărăteasa

Greco-catolice
Sf. pf. Agheu

Romano-catolice
Ss. Adelaida, împ.; Aggeu, profet

Alte articole

Calendar ortodox 31 ianuarie 2026: Sunt sărbătoriţi sfinţii care îi protejează pe creștini de necazuri şi boli

Calendar ortodox 8 ianuarie 2026. Se termină oficial sărbătorile de iarnă, cine este „făcătorul de minuni” pomenit joi

Calendar ortodox 16 decembrie 2025. Sfântul Proroc Agheu este pomenit în calendarul creştin ortodox în ziua de 16 decembrie.

Sfântul Agheu (al cărui nume se tâlcuieşte praznic sau cel ce prăznuieşte) era din seminţia lui Levi, născut în Babilon, pe vremea robiei evreilor.

PROGNOZA METEO. Ger sec şi ploi slabe printre nebulozitatea stratiformă. Romica Jurca are previziuni pentru toată săptămâna

„Încă fiind tânăr a venit din Babilon la Ierusalim şi a proorocit cu sfântul prooroc Zaharia, treizeci şi şase de ani, mai înainte de întruparea Domnului Hristos cu patru sute şaptezeci de ani”. (Vieţile Sfinţilor)

A fost unul dintre ultimii proroci ai Vechiului Testament, anunţând profetic că, deşi lipsit de bogăţia şi de frumuseţea primului templu (cel zidit de Solomon), slava celui de-al doilea templu din Ierusalim va fi chiar mai mare, căci prin porţile sale avea să intre Mesia cel făgăduit, Iisus Hristos.

În cartea sa, prorocul Agheu arată cuvântul Lui Dumnezeu privind lipsa de interes a poporului pentru refacerea Templului: „V-aţi aşteptat la mult, dar iată că aveţi puţin. Aţi strâns mult, dar Eu am risipit truda voastră! Pentru ce?, zice Domnul Savaot. Din pricina templului Meu care stă dărâmat, iar voi zoriţi cu lucrul, fiecare pentru casa lui! Pentru aceasta cerul se va încuia, nu vă va da rouă şi pământul roadele sale. Şi am chemat seceta pe pământ şi pe munţi, peste grâu, peste vin şi peste orice rodeşte pământul; peste oameni şi peste dobitoace şi peste toată strădania palmelor voastre”. (Agheu, 1; 9-11)

Calendar creștin ortodox pentru luna decembrie. Cele mai importante sărbători ale lunii

* Sfânta Teofana a fost prima soţie a împăratului Leon al VI-lea Înţeleptul (886-911).

S-a născut într-o familie de mari demnitari din Constantinopol şi s-a căsătorit cu prinţul moştenitor Leon. Când acesta a ajuns împărat, împărăteasa Teofana n-a încetat să se îngrijească de mântuirea sufletului. Se ruga, postea, purta pe sub hainele împărăteşti haine aspre spre nevoinţă, dăruia milostenie celor săraci, se îngrijea de slugi ca de fraţi şi din gura sa nu ieşea minciună sau ocară.

Ducea o viaţă atât de aspră încât s-a îmbolnăvit de o mare boală trupească şi a plecat tânără din această lume.

Ne aflăm în Postul Crăciunului, una dintre cele mai importante perioade de pregătire duhovnicească din calendarul ortodox. Cele 40 de zile rămân un interval de reflecţie, liniştire interioară şi apropiere de Dumnezeu, într-o perioadă în care credincioşii se pregătesc pentru sărbătoarea Naşterii Domnului, un eveniment definitoriu al creştinătăţii.

În tradiţia ortodoxă, Postul Crăciunului nu înseamnă doar renunţarea la anumite alimente, ci implică o lucrare interioară mult mai complexă: rugăciune, milostenie, împăcare cu ceilalţi, curăţirea sufletului şi întărirea legăturii cu Dumnezeu.

Pregătirea pentru Naşterea Mântuitorului este însoţită de un efort conştient de transformare şi de orientare spre bine.

Credincioşii sunt îndemnaţi să îşi deschidă inima către cei aflaţi în nevoie – bolnavi, bătrâni, copii singuri sau familii în dificultate –, astfel încât postul să devină un exerciţiu de solidaritate şi responsabilitate socială.

Postul amintește de perioada îndelungată de post și rugăciune a patriarhilor și drepților din Vechiul Testament care au așteptat cu nădejde venirea lui Mesia – Izbăvitorul lumii.

De asemenea, aduce aminte de postul de 40 de zile ținut de Proorocul Moise pe Muntele Sinai, înainte de a primi Tablele Legii.

La început, creștinii nu posteau toți la fel. Durata de 40 de zile a fost stabilită și uniformizată pentru toate Bisericile Ortodoxe la Sinodul Local din Constantinopol, în anul 1166, sub patriarhul Luca Chrysoverghi.

Rânduieli şi reguli alimentare

Deşi renunţarea la carne, ouă şi lactate este esenţială, Postul Crăciunului este considerat un „post uşor”, cu numeroase dezlegări la peşte, ulei şi vin, în special în zilele de sâmbătă şi duminică, dar şi de sărbători precum Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie.

Credincioșii se abțin de la:

• Carne, ouă, lapte și produse lactate.
  Vin și untdelemn (ulei), în zilele de post aspru.

Rugăciunea este considerată axa centrală a întregului post. Participarea la slujbe, citirea textelor biblice, spovedania şi împărtăşirea sunt practici recomandate în această perioadă.

Fără dimensiunea spirituală, postul riscă să rămână o simplă restricţie alimentară.

În multe parohii se organizează colecte şi acţiuni de ajutorare, prin care comunităţile îşi manifestă solidaritatea, un aspect important al vieţii creştine în timpul postului.

Tradiţii şi obiceiuri care anunţă apropierea Crăciunului

În zonele rurale, perioada Postului Crăciunului este legată de numeroase tradiţii populare: pregătirea gospodăriilor pentru sărbători, repetiţiile cetei de colindători, îngrijirea animalelor, dar şi confecţionarea darurilor pentru cei mici sau pentru vecinii aflaţi în nevoie.

Colindele, considerate vestiri ale Naşterii Domnului, sunt un simbol puternic al acestei perioade.

Obiceiurile diferă de la o regiune la alta, însă toate păstrează aceeaşi lumină specifică aşteptării Crăciunului, o perioadă în care comunitatea se uneşte în bucurie şi speranţă.

Postul Crăciunului, început anul acesta pe 14 noiembrie, invită credincioşii la un drum interior către lumină. Este un timp de linişte, iertare, rugăciune şi generozitate, prin care fiecare om se pregăteşte să întâmpine Naşterea Domnului cu sufletul curat.

Perioada de post devine astfel o adevărată călătorie spirituală, în care tradiţia, credinţa şi solidaritatea se împletesc armonios.