Fostul șef ADR a depus plângere penală la DNA împotriva Oanei Gheorghiu. Dragoș Vlad denunță presiuni care au culminat cu demiterea sa: „Au apărut tot felul de mesaje despre Schwarz”

Fostul președinte al ADR, Dragoș Vlad, spune că ar fi fost exercitate demersuri care au condus la anularea unei proceduri de achiziție publică aferente unui pilon strategic al componentei de digitalizare din România, cu consecința prejudicierii intereselor publice și cu riscul pierderii unor fonduri europene nerambursabile estimate la aproximativ 164.471.182,97 lei. Acesta a explicat la Antena 3 că a mers personal la DNA pentru a depune plângerea.

În plângerea penală depusă pe numele vicepremierului Oana Gheorghiu se mai arată că aceste acțiuni ar fi fost însoțite de presiuni repetate asupra sa pentru a încălca prevederi din domeniul achizițiilor publice.

Vezi și Fostul şef ADR lansează o nouă acuzaţie împotriva vicepremierului. Oana Gheorghiu ar negocia în secret implementarea platformei digitale moldovenești în România, deși „nu respectă regulile europene”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

De asemenea, documentul depus de Dragoș Vlad la DNA face referire la existența unor presiuni repetate pentru identificarea rapidă a unor soluții de colaborare cu grupul de societăți Schwartz, despre care denunțătorul susține că ar fi urmărit obținerea de foloase materiale prin încheierea de contracte preferențiale cu autoritatea pe care o conducea. Totodată, în plângere este menționată și Oana Gheorghiu, în legătură cu presupusele demersuri semnalate de autorul sesizării.

Alte articole

DOCUMENTAR România TV. Acapararea României de către gruparea Bolojan – USR

Oana Gheorghiu, revoltată după decizia CCR prin care mandatul lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara s-ar putea încheia: „Politica românească este o lume în care, atunci când devii incomod pentru cei corupți, ți se inventează acuzații și ți se fabrică dosare”

„Presiunea a început când am primit prima adresă, undeva în prima săptămână a lunii ianuarie. Eu mă văd cu domnul ministru la începutul anului, în data de 12 ianuarie, și atunci primesc personal acea adresă, ca urmare a primei noastre întâlniri de lucru. Consilierul său îmi spune să acord maximă atenție adresei, iar eu am întrebat: ce legătură are? Întrebarea mea a fost: ce legătură are stadiul implementării proiectelor de digitalizare din PNRR cu întâlnirea cu Schwarz?Au apărut tot felul de mesaje despre Schwarz: „V-ați mai gândit?”. Comunicări verbale, telefonice sau pe Whatsapp.

După aceea, ședința de prezentare se încheie printr-o propunere de creare a unor grupuri și subgrupuri. Un prim subgrup viza ADR, în jurul ADR, împreună cu biroul doamnei Oana Gheorghiu. Un alt subgrup cred că viza STS și Ministerul de Interne, unde existau reprezentanți ai Ministerului de Interne. Domnul Giulescu, actualul președinte al ADR, care nu era angajat în luna ianuarie în cabinetul doamnei Oana Gheorghiu, dar era prezent la toate întâlnirile pe care aceasta le organiza, le coordona sau le avea în vizor.

Urmează apoi o cascadă de adrese și corespondențe pe diverse subiecte, în care se cereau, pe lângă situații și informații redundante privind stadiul implementării proiectelor europene și PNRR, date care erau deja raportate în sistemele informatice gestionate de Ministerul Fondurilor Europene. Ministerul menționat avea acces, prin funcționarii săi, la toate situațiile și la progresul proiectelor. Le puneam la dispoziție săptămânal și dădeam rapoarte.

Sunt niște activități firești. Nu asta era anormal, ci cascada de solicitări. Dacă blochezi, prin astfel de solicitări, o echipă care și așa era redusă numeric, apare o problemă. Echipele sunt mici, de ordinul zecilor, la nivel de proiecte, și erau concentrate pe implementare, recepții, servicii, analiza livrabilelor și așa mai departe. Să faci, în paralel, aceleași raportări, în mod redundant, reprezenta o încărcare suplimentară”, a relatat Dragoș Vlad.

Discuțiile dintre Executiv și grupul german Schwarz ar fi început în ianuarie 2026, printr-o serie de întâlniri cu caracter exploratoriu desfășurate la nivel guvernamental cu reprezentanții Schwarz Digits, divizia de tehnologie a conglomeratului german.

Schwarz Group este unul dintre cele mai mari grupuri europene, cu afaceri estimate la circa 175 de miliarde de euro în 2024, aproape 600.000 de angajați și operațiuni în 32 de state. În România, gigantul este cunoscut în principal prin rețelele Kaufland și Lidl, dar dezvoltă și activități în domeniul cloud, securitate cibernetică și infrastructură digitală prin Schwarz Digits.

La data de 12 februarie 2026, vicepremierul Oana Gheorghiu a transmis un email către Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și către Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), solicitând instituțiilor să precizeze dacă au identificat soluții sau servicii oferite de Schwarz Digits care ar putea prezenta interes strategic pentru România.

Apoi Gheorghiu a revenit cu un mesaj de corecție, în care a cerut scuze pentru eroare și a lămurit că adresantul vizat era ADR, nu STS: „Ne interesează perspectiva ADR, nu STS… am dat copy/paste textului, fără să fac modificările necesare.”.

În urma apariției în presă a e-mail-urilor, vicepremierul a declarat: „Nu am făcut absolut nimic ilegal sau imoral. Nu am motiv să-mi dau demisia în acest moment în care mai sunt proiecte de dus înainte”.

Controversa a fost potențată de informațiile privind relația anterioară dintre Oana Gheorghiu și grupul german. Fundația „Dăruiește viață”, condusă anterior de Oana Gheorghiu, ar fi primit o donație de 250.000 de euro din partea Kaufland, companie care face parte din grupul Schwarz.

La începutul lunii mai, Oana Gheorghiu a anunțat demiterea președintelui ADR, Vlad Dragoș, oficialul căruia îi fusese adresat emailul din februarie. Vicepremierul a motivat decizia prin existența unor eșecuri operaționale, insubordonare și opacitate instituțională, acuzând un refuz repetat de colaborare cu ministerul tutelar.

Citește și PSD „garantează” că Ilie Bolojan nu va mai fi prim-ministru: „România nu depinde de un singur om”