Calendar ortodox 16 mai 2025. Zi de petrecere mii de români îşi serbează onomastica

Calendar ortodox 16 mai 2025. Sfântul Teodor cel Sfințit s-a născut și a crescut păgân în Tebaida de Sus. La vârsta de 14 ani a plecat de la părinți la mănăstirea Sfântului Pahomie. Mai târziu se vor călugări atât mama sa, cât și fratele lui. După moartea Sfântului Pahomie, Teodor a fost proclamat stareț al tuturor sfintelor mănăstiri întemeiate de starețul sau. Sfântul Teodor cel Sfințit a trecut în neființă pe 16 mai 367.

Sărbători religioase vineri, 16 mai:

Ortodoxe
Sf. Cuv. Teodor cel Sfinţit; Sfinţii Cuvioşi Sila, Paisie şi Natan de la Sihăstria Putnei

Greco-catolice
Sf. cuv. Teodor cel Sfinţit; Sf. Ioan Nepomuk; Fer. Vladimir Ghika

Alte articole

Calendar ortodox 21 iunie 2025. La mulţi ani! Ce români îşi serbează sâmbătă onomastica. Rugăciunea de sâmbătă ajută toată familia

Calendar ortodox 3 iunie 2025. Ce sfinţi sunt sărbătoriţi înainte de Rusalii

Romano-catolice
Fer. Vladimir Ghika, pr. m.

Calendar ortodox 16 mai 2025. Sfântul Cuviosul Teodor cel Sfinţit este pomenit în calendarul creştin ortodox în ziua de 16 mai.

Sfântul Teodor a fost ucenic al Sfântului Pahomie cel Mare. S-a născut în Tebaida de Sus, din părinţi creştini bogaţi şi slăviţi. La vârsta de 14 ani, când în casa părinţilor săi era întinsă masă mare de praznic, fiind sărbătoarea Botezului Domnului, înţelegând că toate acelea sunt deşertăciuni, Sfântul Teodor s-a umilit cu sufletul şi inima sa s-a rănit.

A gândit atunci că niciun folos nu are din bogăţiile lumii: „Ce folos am eu din toate acestea? Sau ce voi câştiga eu ticălosul, dacă mă voi îndulci de aceste desfătări vremelnice ale acestei vieţi, lipsindu-mă de cele veşnice? Pentru că nimeni, îndulcindu-se de cele vremelnice, nu va putea să câştige slava cea veşnică”. (Vieţile Sfinţilor)

Vremea se strică în toată țara. Alerte cod galben de ploi torențiale și vânt puternic

„Acestea socotindu-le în sine, a suspinat din adâncul inimii şi la vremea mesei a intrat într-o cămară ascunsă şi acolo a căzut cu faţa la pământ, rugându-se lui Dumnezeu cu lacrimi şi zicând: ‘Doamne, ştiutorul celor ascunse şi ispititorul tainelor omeneşti, Tu ştii că nimic nu cinstesc din cele ce sunt în lumea aceasta mai mult decât dragostea Ta. Drept aceea mă rog Ţie, Stăpâne, povăţuie-şte-mă spre calea Ta, ca să fac voia Ta şi luminează sufletul meu, ca să Te slăvesc şi să Te laud totdeauna, Domnul meu'”. (Vieţile Sfinţilor)

În toate zilele postea până seara, umblând la şcoală şi învăţând carte. Uneori nu gusta nimic toată ziua, iar a doua zi spre seară lua puţină hrană. Doi ani n-a gustat bucate scumpe şi dulci.

„Apoi a ieşit în taină din casa sa, lăsându-şi părinţii şi bogăţia lor. Deci, defăimând slava lumii acesteia, a aflat într-o mănăstire nişte monahi plăcuţi lui Dumnezeu şi acolo a început a vieţui cu ei întru frica lui Dumnezeu. Privind la nevoinţele lor pustniceşti, urma vieţii lor şi se sârguia după puterea sa, să placă lui Dumnezeu”. (Vieţile Sfinţilor)

Auzind însă Cuviosul Teodor de Sfântul Pahomie, s-a dus în Tebaida pentru a-i fi ucenic.

După Sfântul Teodor a venit în mănăstire mama sa şi un frate, Pafnutie. Mama Sfântului Teodor a venit pentru a-şi vedea fiul care plecase de acasă fără voia părinţilor. A adus cu ea şi scrisori din partea ierarhilor prin care i se poruncea Sfântului Pahomie să-i scoată fiul din obşte şi să i-l dea acasă.

Deci, venind ea aici a fost primită în casa de oaspeţi din mănăstirea fecioarelor, în care se afla sora Sfântului Pahomie, şi înştiinţându-se că fiul său nu voieşte nicidecum, nu numai să se întoarcă acasă, dar nici s-o vadă, nu s-a mai întors nici ea acasă, ci a rămas în mănăstirea de fecioare, pentru că socotea în sine: „De va voi Dumnezeu, voi vedea pe fiul meu între sfinţii părinţi şi îmi voi dobândi sufletul pentru dânsul”. (Vieţile Sfinţilor)

Când a împlinit 25 de ani, Sfântul Teodor a fost ales, de dascălul său, ca însoţitor în drumurile pe care acesta le făcea la mănăstirile aflate sub ascultarea sa. A fost hirotonit preot la vârsta de treizeci de ani.

Sfântul Teodor i-a urmat Sfântului Pahomie la conducerea comunităţii monahale. A îndeplinit această lucrare timp de 18 ani, vizitând mănăstirile, rostind cateheze în faţa monahilor şi reamintind permanent de importanţa păstrării comuniunii. La sfârşitul vieţii sale (în 368), comunitatea pahomiană număra 15 mănăstiri din care 3 de călugăriţe.

* Sfinţii Cuvioşi Sila, Paisie şi Natan s-au nevoit în veacul al XVIII-lea în Sihăstria Putnei.

Cuviosul Sila s-a născut în anul 1697 şi a intrat din copilărie în viaţa monahală, la Schitul Orăşeni din Botoşani. În jurul anului 1714, Cuviosul Sila a venit la Sihăstria Putnei. În 1753, a primit ascultarea de a purta de grijă părinţilor sihaştri de aici, pe care a împlinit-o până în 1781.

Simţind că se apropie de trecerea din această viaţă, Sfântul Sila s-a retras şi a mai trăit în această lume doi ani, răbdând neputinţele trupului, în rugăciune făcută cu smerenie şi cu mulţumire. În 23 aprilie 1783, şi-a dat sufletul în mâinile Mântuitorului Hristos.

Rugaciunea de dimineata: Ce sa spui imediat ce te trezesti!

Despre Sfântul Paisie, tradiţia spune că era ca un stâlp de foc, sprijinind pe toţi cei din jur. El primise de la Hristos darul înainte-vederii, care, adăugându-se la multele sale virtuţi, l-au făcut să fie cunoscut şi cinstit de către toţi ca un adevărat păstor. Cuviosul Paisie a plecat din această lume în ziua de 16 decembrie 1784.

Cuviosul Natan s-a născut în anul 1717, în zona Paşcanilor. A intrat în viaţa monahală la Mănăstirea Putna. Aici a fost hirotonit ieromonah şi a avut ascultarea de eclesiarh.

Sfântul Natan a arătat multă osârdie în cele două ascultări pe care le-a împlinit în viaţa monahală: cea de duhovnic şi cea de copist de manuscrise şi alcătuitor de pomelnice. A trecut la Domnul în 26 decembrie 1784.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa din 6-7 iunie 2016, a hotărât canonizarea Cuvioşilor Sila, Paisie şi Natan, vieţuitori la Putna şi Sihăstria Putnei, cu ziua de prăznuire la 16 mai. (surse: vol. „Vieţile Sfinţilor”, „Istoria monahismului ortodox românesc de la începuturi până în prezent”, vol. I, Ed. Basilica, 2014; http://www.sihastriaputnei.ro)

Principalele sărbători creștine rămase din luna mai:

16 mai – Sfântul Cuvios Teodor cel Sfințit; Sfinții Cuvioși Sila, Paisie și Natan de la Sihastria Putnei
17 mai – Sfântul Apostol Andronic și soția sa Iunia
21 mai – Sfinții Împărați Constantin și Elena
25 mai – A treia aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul
29 mai – Înălțarea Domnului (Ispasul); Ziua Eroilor