CALENDAR ORTODOX 2017: Arătarea pe cer a semnului Sfintei Cruci în Ierusalim

Ortodoxe 
Arătarea pe cer a semnului Sfintei Cruci în Ierusalim; Sf. Mc. Acachie și Codrat

Greco-catolice 
Arătarea pe cer a Sf. Cruci la Ierusalim (351); Sf. m. Acachie

Romano-catolice 
Ss. Roza Venerini, călug.; Ghizela, regină; Anton Pecerski, pustnic

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Sfânta Cruce s-a arătat pe cerul Ierusalimului în anul 351, în ziua Cincizecimii, pe 7 mai.

Alte articole

Marea resetare din 31 mai 2026 pentru zodii. Luna Plină Albastră produce rupturi, revelații și schimbări majore

Ramona Olaru este istorie. Grecul Steve Ant se iubește cu Alina Oprea, concurenta de la Desafio: „Încearcă în permanență să mă cucerească”

„Acel semn al Sfintei Cruci a stat deasupra sfântului munte al Golgotei, pe care Domnul nostru Iisus Hristos S-a răstignit și s-a întins Crucea cu lungimea sa, ajungând până la muntele Eleonului, care este departe de la Golgota ca la cincisprezece stadii; și se potrivea lățimea Crucii cu lungimea sa. Iar frumusețea ei era atât de împodobită, încât se asemăna cu fața curcubeului, atrăgând astfel privirea tuturor către ea”. (Viețile Sfinților)

Semnul minunat al Sfintei Cruci a apărut într-o perioadă extrem de încordată pentru biserică, atunci când erezia ariană, condamnat de Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), era susținută de împăratul Constanțiu (337-361), fiul și urmașul lui Constantin cel Mare.

Datorită acestei minunii, mulți iudei și păgâni au crezut și s-au botezat. Patriarhul Ierusalimului (348-386), Chiril, l-a înștiințat pe împărat, spunându-i despre creștinii care au văzut minunea că au mers în biserică și au lăudat pe Hristos Dumnezeu.

„Alergau oamenii de toate vârstele și rânduiala, străinii și nemernicii, creștinii și cei de altă credință și toți cu o gură și printr-un glas preamăreau pe Iisus Hristos Domnul nostru, Fiul lui Dumnezeu, Unul născut, Dumnezeu adevărat din Dumnezeul Cel adevărat, pe Făcătorul minunilor celor mari”. (Viețile Sfinților)

Astăzi sunt pomeniți și Sfinții Mucenici Acachie și Codrat. Sfântul Mucenic Acachie era din Capadocia, dintr-o familie creștină. A fost centurion în armata romană, în timpul împăratului Maximian Daia (305-313).

În timpul persecuțiilor împotriva creștinilor, soldații făceau parte din categoria socială cea mai ușor de controlat și de adus în fața altarelor din temple pentru a jertfi zeilor, în încercarea puterii imperiale de a opri extinderea creștinismului.

Sfântul Acachie, pus în această situație, și-a mărturisit credința în Iisus Hristos. A fost bătut cu cruzime și aruncat în închisoare, unde a stat timp de șapte zile, adus din nou la judecată a fost condamnat la moarte și decapitat.

Sfântul Codrat era originar din Nicomidia și a pătimit în timpul împăraților Deciu (249-251) și Valerian (252-260). Mărturisind pe Mântuitorul Iisus Hristos în fața antipatului Nicomidiei, a fost supus la multe chinuri. A primit moarte martirică în Ermupole.