Ortodoxe
Sf. Sfințit Mc. Teodot, episcopul Chiriniei; Sf. Mc. Ishie (Canonul cel Mare)
Greco-catolice
Sf. ep. m. Teodot al Cirenei
Romano-catolice
Sf. Angela a Crucii, călug.
Sfântul Teodot, pomenit în calendarul creștin ortodox la 2 martie, a trăit în timpul împăratului roman Liciniu (308-324).
Propovăduitor al Sfintei Scripturi prin mai multe cetăți, Sfântul Teodot a ajuns și în insula Cipru, unde a fost hirotonit episcop al cetății Cirene.
În timpul persecuțiilor împotriva creștinilor, singur s-a dus în fața celui care guverna Ciprul și a mărturisit că el este cel pe care îl caută, tulburând toată cetatea: „Iată cel pe care îl cauți, eu sunt! Nu m-am ascuns de tine, nici nu sunt adus cu sila, ci de voia mea am venit. Căci adevărul, pe care nu se cade a-l ascunde, trebuie a-l arăta, adică pe Hristos, Dumnezeul meu, să-L propovăduiesc; iar necurăția și neputința păgânătății voastre s-o vădesc” (Viețile Sfinților).
Și, refuzând să se lepede de Hristos, a fost chinuit cu cruzime, până și piroane i s-au bătut în picioare, fiind silit să alerge așa. În tot acest timp în care a fost torturat s-a rugat la Hristos Dumnezeu.
Mulți din cei care au văzut răbdare Sfântului Teodot și au auzit cuvintele ce curgeau din gura sa, ca mierea, au crezut în Hristos, iar pe stăpânitorul la poruncile căruia era atât de rău chinuit un om îl certau.
Aflând de aceasta guvernatorul a poruncit ca să fie aruncat iarăși în temniță, căci, spunea el, să nu înșele poporul cu fermecătoarele lui învățături.
Sfântul Teodot a rămas în închisoare până în anul 313, an în care împăratul Constantin cel Mare a dat edictul de la Milan, act prin care toți creștinii întemnițați și-au recăpătat libertatea. După aceasta și-a reocupat scaunul episcopal și după încă doi ani de slujire în acest scaun și-a sfârșit viața (sursa: vol. „Viețile Sfinților”).