CALENDAR ORTODOX 2017. Ce sfinţi sărbătorim în Lunea Albă

CALENDAR ORTODOX 2017. Pe 20 februarie, în Lunea Albă, creştinii ortodocşi îi pomenesc pe Sf. Ier. Leon, episcopul Cataniei, și Agaton, episcopul Romei, şi pe Sf. Cuv. Visarion.

Sfântul Ierarh Leon, episcopul Cataniei, este pomenit în calendarul creștin ortodox la 20 februarie. S-a născut la Ravenna într-o familie de creștini evlavioși și a trăit în timpul împăratului bizantin Constans al II-lea (641-668).

Supranumit de tradiție „făcătorul de minuni”, Sfântului Leon i se atribuie o serie de fapte minunate printre care aruncarea în foc împreună cu un vrăjitor pe nume Eliodor.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Acesta făcea mult rău în cetatea Cataniei, în Sicilia, și fără de măsură a intrat chiar în biserica în care slujea ierarhul, jucând și spunând hule pentru a râde. Așa a fost prins de Sfântul Leon care l-a legat cu omoforul său (veșmânt bisericesc) și l-a dus într-un loc în care a fost aprins un foc mare.
În acest foc a intrat Sfântul Leon împreună cu Eliodor și a stat până când vrăjitorul a ars de tot iar el a ieșit neatins.

Alte articole

Calendar ortodox 1 noiembrie 2026. Sărbătoare mare la început de lună. Rugăciunea care îi vindecă pe bolnavi și îi întărește pe cei sănătoși

Calendar ortodox 6 octombrie 2026. Ziua în care este sărbătorit Toma „necredinciosul”, ocrotitorul „întârziaţilor”

Sfântul Leon este ctitorul bisericii închinate Sfintei Mucenițe Lucia, protectoarea Siciliei.

Ce este Săptămâna Albă

Săptămâna Albă sau săptămâna brânzei, este ultima dinaintea Postului Mare.

În Săptămâna brânzei nu se mai consumă carne, ceea ce face din ea o săptămână de post de carne. În timpul Postului Mare nu se vor mai consuma carne, peşte, produse lactate şi ouă. De asemenea, în post se recomandă abţinerea de la petreceri, dans şi muzică profană şi de la alte activităţi care ar distrage atenţia de la viaţa spirituală. De aceea, Săptămâna brânzei este ultima în care creştinii ortodocşi pot mânca produse lactate şi se pot bucura de activităţile sociale care nu vor mai fi potrivite în timpul Postului, o perioadă mai sobră de rugăciune şi introspecţie.

Semnificaţia liturgică

Începutul Postului Mare este legat de venirea primăverii, asociere pe care o găsim şi în Triod (care cuprinde imnografia pentru perioada Postului Mare), scrie site-ul ortodox.it. Imnurile mai vechi amintesc de „Primăvara Postului”, o legătură firească, dată fiind perioada din an pentru care e rânduit Postul Mare în regiunile temperate ale emisferei nordice. Slujbele din această săptămână sunt foarte asemănătoare cu cele care se slujesc în Postul Mare, însă sunt mai scurte. Tot acum începe să se rostească Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, specifică Postului, iar zilele de miercuri şi vineri sunt aliturgice (nu se slujeşte Sf. Liturghie), la fel ca în zilele obişnuite (luni-vineri) din Postul Mare.

Duminica Iertării

Ultima zi din Săptămâna Brânzei se numeşte „Duminica Iertării”, arătând astfel râvna de a dobândi iertarea Domnului, o temă centrală a Postului Mare. La Vecernia de duminică seara, toţi credincioşii îşi cer iertare unul altuia şi astfel începe Postul Mare. Duminica Iertării se mai numeşte şi „Duminica lăsatului sec de brânză”, căci pentru creştinii evlavioşi aceasta este ultima zi dinainte de Paşti în care mai pot consuma produse lactate şi ouă. Peştele, vinul (băuturile alcoolice) şi uleiul (orice fel de grăsime vegetală) nu sunt nici ele permise în majoritatea zilelor din Postul Mare. Ziua de după Duminica lăsatului sec de brânză se numeşte Lunea albă sau Lunea curată, pentru că toţi credincioşii, mărturisindu-şi păcatele, şi-au cerut iertare, ca să înceapă Postul Mare cu inima curată.