CALENDAR ORTODOX 2018: Cui trebuie să-i spui „La mulţi ani!” în prima zi de Crăciun

Ortodoxe
Naşterea Domnului (Crăciunul)

Greco-catolice
Naşterea Domnului – Crăciunul

Romano-catolice
Naşterea Domnului (Crăciunul)
Ss. Eugenia, m.; Anastasia, m.

Naşterea Domnului este sărbătorită în Biserica Ortodoxă la 25 decembrie (după calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (după calendarul iulian), în fiecare an.

„Cerul şi pământul astăzi s-au împreunat; născându-se Hristos, astăzi Dumnezeu pe pământ a venit şi omul la cer s-a suit”. (Vecernia praznicului, Litie, glas 1)

În Betleem (aram – casa pâinii), cetatea regelui David, S-a născut Iisus Hristos; aici au vestit îngerii naşterea Lui către păstori şi lume şi tot aici s-a oprit steaua care i-a călăuzit pe cei trei magi. La Betleem s-a săvârşit marea taină a dreptei credinţe: „Dumnezeu S-a arătat în trup, S-a îndreptat în Duhul, a fost văzut de îngeri, S-a propovăduit între neamuri, a fost crezut în lume, S-a înălţat întru slavă” (I Tim. III, 16).

Naşterea Domnului (adică întruparea lui Dumnezeu) face parte din cele 12 sărbători domneşti (sau praznice împărăteşti) ale Bisericii Ortodoxe. Naşterea Domnului, numită şi Crăciunul, pare a fi cea dintâi sărbătoare specific creştină, dintre cele ale Mântuitorului, deşi nu este tot atât de veche ca Paştile sau Pogorârea Sfântului Duh sau (Cincizecimea sau Rusaliile). Sărbătoarea anuală a naşterii cu trup a Domnului Iisus Hristos este cel dintâi praznic împărătesc cu dată fixă, în ordinea cronologica a vieţii Mântuitorului.

Toate praznicele dumnezeieşti rânduit a se prăznui de Biserică în cursul anului ascund în ele taine şi fapte importante din viaţa Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Dintre toate însă, praznicul Naşterii Domnului este „taina din veac ascunsă şi necunoscută îngerilor şi oamenilor”, citează arhimandritul Ilie Cleopa pe Sfântul Dionisie Areopagitul (vol. „Predici la praznice împărăteşti şi la sfinţii de peste an”, 1996).

La naşterea Pruncului, imnul păcii şi al împăcării între cer şi pământ, între Dumnezeu şi oameni pe care l-au cântat îngerii la Bethleem a fost: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire” (Luca 2, 14).

Astăzi copiii cu steaua vestesc bucuria Naşterii Domnului în casele creştinilor, iar aceştia cântă pe tot pământul colinde sfinte care înveselesc inimile credincioşilor şi slăvesc pe Iisus Hristos, Care a venit la noi să ne împace şi să ne mântuiască.

Şi trebuie să ştim că Hristos S-a născut cu trupul numai o dată, la Bethleem, dar duhovniceşte Se naşte permanent în inimile şi sufletele noastre, prin biserică, prin rugăciune, prin Sfânta Liturghie şi prin Sfintele Taine. Căci peştera din Bethleem s-a transformat în nenumărate biserici creştine, răspândite astăzi în toată lumea, spune arhimandritul Ilie Cleopa.  

Peste o jumătate de milion de români care poartă numele Cristian, Cristina, Cristiana și alte derivate ale acestora obișnuiesc să își sărbătorească onomastica de Crăciun. 

Potrivit Ministerului Administraţiei şi Internelor, peste 325.000 de bărbaţi poartă numele de Cristian sau derivate ale acestuia şi aproape 300.000 de femei poartă numele de Cristina sau Cristiana.

Potrivit crestinortodox.ro, numele Cristian-Cristian și Cristi(a)na stau în legătură cu numele lui Hristos (Cristos, Christos) și cu denumirea de creștin, fiind atribuite cu precădere celor născuți de Crăciun sau în apropierea Crăciunului. 

Formele moderne par să aibă la bază mai ales numele latine Christianus și Christiana (formele grecești sunt Christianos și Christina). Din aceeași familie onomastică fac parte la noi vechile Cârstian, Carstiana, Carstea, Cristel, Cristea, Cristache, Hristea (la aromâni: Hristu), Hristache, Hristina, Hristiana. 

Numele de „Christos’ vine de la verbul grecesc „chriein’ – „a unge’, care este echivalentul ebraicului „mashi ha’ – „uns’, de la care a aparut Iisus – Mesia.Sf Mucenita Hristina

În limba română, „Christus’ va fi baza de derivare a lui „Christianus’, iar numele Cristian și Cristiana apar atestate în documente latine din secolele XI și XII și se refereau cu precădere la persoanele care practicau cultul creștin după anumite canoane bizantine sau grecești.

Cu toate acestea, există voci care susțin că cele care poartă numele de Cristina/Cristian își sărbătoresc onomastica de Sf Muceniță Hristina, prăznuită pe 24 iulie în calendarul ortodox. 

Deși etimologia numelor Cristina/Cristian provine de la Hristos, onomastica trebuie sărbătorită în ziua de Sfânt, deorece pe 25 decembrie, când pică Crăciunul, toată suflarea trebuie sărbătoarească Nașterea Domnului Iisus Hristos, fiind a doua mare sărbătoare religioasă din calendarul creștin ortodox, după Paște.