Sărbătoare importantă mâine! CALENDAR ORTODOX 2018: Mii de românce poartă numele

Ortodoxe
Sf. Mironosiţă şi întocmai cu Apostolii Maria Magdalena; Sf. Cuv. Mc. Marcela

Greco-catolice
Sf. Maria Magdalena 

Romano-catolice
Sf. Maria Magdalena 

Sfânta Mironosiţă şi întocmai cu Apostolii Maria Magdalena este pomenită în calendarul creştin ortodox la 22 iulie.

Alte articole

Calendar Titularizare 2026. Proba scrisă are loc pe 21 iulie, iar înscrierile încep în luna mai. Lista completă a termenelor

Calendar ortodox 12 ianuarie 2026. Cine își sărbătorește onomastica. Multe românce poartă numele acestei Sfinte

Maria, mama lui Iacob şi a lui Iosi, rudă a Maicii Domnului, Maria lui Cleopa şi Salomeea, mama fiilor lui Zevedei, Ioana, femeia lui Huza, demnitar al regelui Irod, Suzana şi cele două surori ale lui Lazăr, Marta şi Maria au fost femeile mironosiţe care împreună cu Maria Magdalena şi Maica Domnului au stat lângă Mântuitorul Hristos în timpul Sfintelor Sale Patimi, când era părăsit chiar de cei mai apropiaţi. Acestea sunt prăznuite de Biserică în cea de-a treia duminică după Învierea Domnului. 

Sfânta Maria, numită Magdalena, a fost ucenica lui Hristos cea dintâi şi cea mai mare decât toate purtătoarele de mir. Era din seminţia lui Neftalim, din Magdala Galileei, un sat pescăresc de pe ţărmul vestic al Lacului Ghenizaret, între oraşele Capernaum şi Tiberiada. Sfântul Evanghelist Luca notează în Evanghelia sa că Iisus Hristos a izbăvit-o de şapte demoni, moment din care s-a alăturat celor ce-L urmau în propovăduirea Sa. 

Maria Magdalena a fost prezentă la punerea Domnului în mormânt „Şi Iosif, luând trupul, l-a înfăşurat în giulgiu curat de in, şi l-a pus în mormântul nou al său, pe care-l săpase în stâncă, şi, prăvălind o piatră mare la uşa mormântului, s-a dus. Iar acolo era Maria Magdalena şi cealaltă Marie, şezând în faţa mormântului” (Matei 27- 59, 60, 61).

Când a fost pecetluit mormântul, femeile mironosiţe s-au întors în cetate împreună cu Iosif şi Nicodim, numai Maria Magdalena şi cealaltă Marie, Născătoarea de Dumnezeu, au rămas lângă mormânt, şezând în preajmă.

După odihna sabatului (sâmbăta, ziua de sărbătoare a evreilor, care începe din seara zilei de vineri şi ţine până sâmbătă seara) dintre toate femeile mironosiţe care s-au întors la mormântul Mântuitorului, unde au primit vestea Învierii Sale, Sfânta Maria Magdalena este singura care a revenit aici de patru ori.

Sfintele Evanghelii relatează cum în zorii acelei zile, a Învierii Domnului, Maria Magdalena a fost încredinţată să nu-L mai caute pe Cel viu între cei morţi: „…De ce căutaţi pe Cel viu între cei morţi? Nu este aici, ci S-a sculat. Aduceţi-vă aminte cum v-a vorbit, fiind încă în Galileea” (Luca 24 – 5, 6).

Tradiţia arată că Maria Magdalena a înfăptuit misiune apostolească de propovăduire a învăţăturii creştine în Biserica primară, făcând călătorii misionare în Egipt, Fenicia, Siria, Galia şi chiar la Roma. A trecut la cele veşnice la Efes, fiind îngropată la intrarea într-o peşteră.

Sfintele sale moaşte au fost strămutate la Constantinopol de către împăratul bizantin Leon al VI-lea Filosoful, pentru a fi aşezate în ctitoria sa, Mănăstirea ‘Sfântul Lazăr’.

Mâna stângă a Sfintei Maria Magdalena se găseşte în prezent la Mănăstirea Simonos Petras din Muntele Athos. (