CALENDAR ORTODOX 2018: Sâmbătă, mare sărbătoare, cine nu respectă interdicţiile riscă sănătatea familiei

CALENDAR ORTODOX 2018: RomaniaTV.net vă prezintă cele mai importante sărbători religioase.

RomaniaTV.net

01 iun. 2018, 10:11

CALENDAR ORTODOX 2018: Sâmbătă, mare sărbătoare, cine nu respectă interdicţiile riscă sănătatea familiei

Ziua de 2 iunie e o dată foarte importantă în inima credincioșilor ortodocși. Este ziua în care Biserica îl pomenește pe Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, martir pentru credință, cunoscut ca făcător de minuni. Rămășițele lui pământești se află la noi în țară de peste 6 veacuri. Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava necontenind să înfăptuiască miracole, chiar și după trecerea în neființă.

Alte Articole

Așa prepară Nadia Comăneci sarmalele de Paște! „Așa am ...

Caz rarisim în istoria omenirii. Povestea femeii care a fost ...

Cât costă un kilogram de mici de 1 Mai. Românii trebuie să ...

Ortodoxe
Sf. Mare Mc. Ioan cel Nou de la Suceava; Sf. Ier. Nichifor Mărturisitorul, patriarhul Constantinopolului

Greco-catolice
Sf. aep. Nichifor al Constantinopolului

Romano-catolice
Ss. Marcelin şi Petru, m.

Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava este pomenit în calendarul creştin ortodox la 2 iunie.

Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, ale cărui moaşte se află de sute de ani în ţara noastră, s-a născut în oraşul Trapezunt, din părinţi credincioşi.

Fiind negustor, ca şi tatăl său, Ioan a plecat cu o corabia din oraşul natal spre Cetatea Albă. În timpul călătoriei făcută pe Marea Neagră, a avut discuţii cu proprietarul acelui vas care era francez şi care îşi arăta împotrivirea faţă de credinţa ortodoxă.

Ioan şi-a apărat însă credinţa dreptmăritoare, lucru pentru care corăbierul a hotărât să se răzbune. Astfel, sosind în Cetatea Albă, acesta a mers la eparhul cetăţii, care era turc, şi i-a spus că Ioan doreşte să treacă la religia sa.

Fiind adus înaintea stăpânitorilor cetăţii, tânărul Ioan şi-a mărturisit însă cu tărie credinţa ortodoxă. Considerând cele spuse de tânăr drept o dispreţuire a cultului pe care îl avea şi văzându-l statornic în credinţa sa şi gata să-şi dea viaţa pentru Sfânta Evanghelie, conducătorul cetăţii a ordonat supunerea lui la chinuri şi bătăi, fiind legat apoi de coada unui cal şi târât pe uliţele pietruite. În cele din urmă, după multele chinuri la care a fost supus, Sfântului Mucenic Ioan i-a fost tăiat capul cu sabia.

Trupul său a fost luat şi aşezat în biserica ortodoxă din Cetatea Albă; acolo sfintele sale moaşte au făcut multe minuni şi au vindecat boli, timp de şaptezeci de ani, făcându-se asupra lor arătări dumnezeieşti ziua şi noaptea. „Uneori se arătau în formă de lumină minunată; alteori, în chip de foc pogorându-se asupra lor; alteori îngeri pogorându-se asupra lor şi suindu-se la cer, iar alte ori ieşea de acolo bună mireasmă negrăită” (Vieţile Sfinţilor).

Vestea acestor minuni ce se săvârşeau prin moaştele Sfântului mucenic Ioan cel Nou s-a răspândit în toată Moldova. Alexandru cel Bun, domn al Moldovei (1400-1432), care reuşise să obţină din partea Patriarhiei ecumenice recunoaşterea canonică a lui Iosif Muşat ca mitropolit, dorea să împlinească această reuşită istorică cu strămutarea moaştelor Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Cetatea Albă la Suceava, în Catedrala Mitropoliei Moldovei.

La 2 iunie 1402, racla cu moaştele sfântului a fost adusă cu mare cinste din Cetatea Albă, de trimişii lui Alexandru cel Bun. Domnul însuşi şi mari boieri au întâmpinat sfintele moaşte la poarta Cetăţii şi le-au condus la Biserica Mirăuţilor, unde au fost aşezate.

În 1589, moaştele au fost strămutate din vechea biserică domnească în noua catedrală zidită de Bogdan al III-lea, cu hramul Sfântului Mucenic Gheorghe. (sursă: vol. „Vieţile Sfinţilor”)

Încă din clipa în care a fost interzisă înmormântarea, s-a înfăptuit și prima minune. Au apărut îngeri din cer și i-au împietrit mâna unui tătar care a încercat să tragă cu arcul asupra creștinilor care încercau să-l înhumeze pe Ioan. Văzând miracolul cu ochii lor, mulți dintre necredincioșii prezenți s-au convertit la creștinism. Apoi, trupul neînsuflețit a fost purtat către biserica Cetății Albe.

Faptele minunate ale Sfântului au ajuns la urechile voievodului Alexandru cel Bun care, pe 24 iunie 1402, a reușit să-i aducă la Suceava moaștele. 187 de ani mai târziu, Petru Șchiopul a strămutat moaștele, apoi, sute de ani, au fost înstrăinate, din cauza vitregiilor vremurilor. Însă, din 1918, sălășluiesc la Mânăstirea Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. El este ocrotitorul Moldovei, alături de Cuvioasa Paraschiva.

Una dintre marile lui minuni a avut loc în 1662, pe 2 iunie. În timpul asediului tătarilor, locuitorii au vrut să se adăpostească și au încercat să ia cu ei racla cu moaștele sfinte, pentru a le proteja. Dar racla nu a putut fi clintită. Rugile înaltelor fețe bisereicești ale vremii, împreună cu ale credincioșilor au adus o ploaie puternică și, în câteva minute, răul Suceava s-a învolburat, așa încât tătarii nu au putut înainta către cetate.

În popor, Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava este respectat cum se cuvine, mai ales de către femei, pentru sănătatea familiei și pentru apărarea de rele. Se spune că cine ține sărbătoarea nu va avea parte de molii la haine, de ciumă ori de grindină. Cei ce muncesc în această zi riscă să li se schimonosească trupul.

Dintre sărbătorile lunii iunie, amintim:

Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, pe data de 2 iunie;
Pogorârea Sfântului Duh sau Rusaliile, pe data de 3 iunie;
Sfântul Vartolomeu, pe data de 11 iunie;
Sfântul Onufrie, pe data de 12 iunie;
Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, Sânzienele sau Drăgaica, pe data de 24 iunie;
Sfinții Apostoli Petru și Pavel sau Sânpetru de Vară, pe data de 29 iunie.

Luna iunie, de asemenea, este înconjurată de o serie de superstiții cu privire la vreme și la productivitatea anului agricol.

Câteva dintre superstițiile lunii iunie:

Dacă tună și fulgeră mult în luna iunie, atunci vara va fi noroasă;
Dacă în luna iunie avem parte de ploi, atunci la Crăciun vom avea parte de belșug;
Dacă vântul de la miazănoapte va bate în luna lui iunie, atunci grâul va avea roade bogate;
Dacă plouă în luna iunie, atunci nu vom avea recolte prea bune la porumb, etc.

Pe lângă superstiții, luna iunie este înconjurată și de multe obiceiuri, cele mai multe în data de 24 și 29 ale lunii, când se sărbătorește Dragăgaica, respectiv Sânpetrul de Vară.

Urmarește RomaniaTV.net și pe Google News