CALENDAR ORTODOX 2019: Un sfânt drag românilor este sărbătorit duminică

Ortodoxe
Sf. Mare Mc. Ioan cel Nou de la Suceava; Sf. Ier. Nichifor Mărturisitorul, patriarhul Constantinopolului
Duminica a 6-a după Paşti

Greco-catolice
Duminica 6 după Paşti. Sf. aep. Nichifor al Constantinopolului

Romano-catolice
Duminica a 7-a a Paştelui
Ss. Marcelin şi Petru, m.

Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava este pomenit în calendarul creştin ortodox la 2 iunie.

Alte articole

Calendar ortodox 12 ianuarie 2026. Cine își sărbătorește onomastica. Multe românce poartă numele acestei Sfinte

Calendar ortodox 11 ianuarie 2026. Sărbătoare importantă în a doua duminică din an. Rugăciunea pentru familiile care vor să aibă copii

Sfântul Ioan de la Suceava s-a născut în oraşul Trapezunt, din părinţi credincioşi. Fiind negustor, ca şi tatăl său, Ioan a plecat cu o corabie din oraşul natal spre Cetatea Albă.

În timpul călătoriei făcute pe Marea Neagră, a avut discuţii cu proprietarul acelui vas care era francez şi care îşi arăta împotrivirea faţă de credinţa ortodoxă. Ioan şi-a apărat însă credinţa dreptmăritoare, lucru pentru care corăbierul a hotărât să se răzbune. Astfel, sosind în Cetatea Albă, acesta a mers la eparhul cetăţii, care era turc, şi i-a spus că Ioan doreşte să treacă la religia sa.

Fiind adus înaintea stăpânitorilor cetăţii, tânărul Ioan şi-a mărturisit din nou cu tărie credinţa ortodoxă. Considerând cele spuse de tânăr drept o dispreţuire a cultului pe care îl avea şi văzându-l statornic în credinţa sa şi gata să-şi dea viaţa pentru Sfânta Evanghelie, conducătorul cetăţii a ordonat supunerea lui la chinuri şi bătăi.

A fost legat apoi de coada unui cal şi târât pe uliţele pietruite. În cele din urmă, după multele suferinţe, Sfântului Mucenic Ioan i-a fost tăiat capul cu sabia.

Trupul său a fost luat şi aşezat în biserica din Cetatea Albă; acolo, sfintele sale moaşte au făcut multe minuni şi au vindecat boli, timp de şaptezeci de ani, făcându-se asupra lor arătări dumnezeieşti ziua şi noaptea. „Uneori se arătau în formă de lumină minunată; alteori, în chip de foc pogorându-se asupra lor; alteori îngeri pogorându-se asupra lor şi suindu-se la cer, iar alte ori ieşea de acolo bună mireasmă negrăită” (Vieţile Sfinţilor).

Vestea acestor minuni ce se săvârşeau prin moaştele Sfântului mucenic Ioan cel Nou s-a răspândit în toată Moldova. Alexandru cel Bun, domn al Moldovei (1400-1432), care reuşise să obţină din partea Patriarhiei ecumenice recunoaşterea canonică a lui Iosif Muşat ca mitropolit, dorea să împlinească această reuşită istorică cu strămutarea moaştelor Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Cetatea Albă la Suceava, în Catedrala Mitropoliei Moldovei.

La 2 iunie 1402, racla cu moaştele sfântului a fost adusă cu mare cinste din Cetatea Albă, de trimişii lui Alexandru cel Bun. Domnul însuşi şi mari boieri au întâmpinat sfintele moaşte la poarta Cetăţii şi le-au condus la Biserica Mirăuţilor, unde au fost aşezate.

În 1589, moaştele au fost strămutate din vechea biserică domnească în noua catedrală zidită de Bogdan al III-lea, cu hramul Sfântului Mucenic Gheorghe. (sursă: vol. „Vieţile Sfinţilor”)