Pe lângă data de 25, când e pomenit Sfântul Grigorie, pe 30 ianuarie sunt celebrați Sfinții Trei Ierarhi, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur. În tradiția populară, ambele date sunt prilej de mare sărbătoare, dar și momente importante, ce trebuie respectate cum se cuvine, pentru binele casei și al familiei creștine. De altfel, perioada cuprinsă între 25 ianuarie și 2 februarie mai este cunoscută în popor și drept Filipii de Iarnă, Teclele sau Trisfețitele. Cine ține sărbătorile va fi apărat de boli și de lupi, va fi ferit de arsuri, de friguri și de pagube. Nu se lucrează, nu se coase, nu se tricotează și se sărbătorește mai ales de către femeile care au avortat, pentru iertarea păcatelor. E bine să se dea de pomană o lumânare aprinsă, pentru a avea o viață luminoasă.

Ortodoxe
Aducerea moaştelor Sf. Ier. Ioan Gură de Aur; Sf. Marciana împărăteasa

Alte Articole

Carmen Harra a spus adevărul despre împăcarea dintre Anamaria ...

Gianinuța își ia „adio” de la Las Fierbinți? Anca Dumitra ...

Ce spune părintele Calistrat Chifan despre tinerii care se căsătoresc ...

Greco-catolice
Aducerea moaştelor Sf. Ioan Gură de Aur 

Romano-catolice
Sf. Angela Merici, fc. 

Aducerea moaştelor Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului, se pomeneşte în calendarul creştin ortodox la 27 ianuarie.

Sfântul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului, pe vremea împăratului Arcadie (395-408) şi a împărătesei Eudoxia. În această zi se face pomenirea aducerii sfintelor sale moaşte din surghiunul unde a murit şi aşezarea lor în Biserica „Sfinţii Apostoli” din Constantinopol.

Sfântul Ioan Hrisostom sau Sfântul Ioan Gura de Aur, (344-407), unul din marii Părinţi ai Bisericii, a fost un fervent propovăduitor al dreptei credinţe, ridicat la rangul de arhiepiscop al Constantinopolului de către împăratul Arcadie (395-408).

În calitatea sa de ierarh al Constantinopolului, a combătut prin cuvântările sale luxul şi lăcomia, făcându-şi inamici printre potentaţii vremii, printre care s-a aflat şi împărăteasa Eudoxia.

„Împărăteasa voieşte să fiu ca un mort, care nu vede nedreptăţile ce se lucrează şi nu aude glasurile celor asupriţi şi ale celor ce plâng şi suspină şi nu face mustrări celor ce greşesc. Dar de vreme ce sunt episcop şi mie îmi este încredinţată purtarea de grijă pentru suflete, sunt dator a privi cu ochi neadormiţi asupra tuturor, a asculta cererile tuturor, a învăţa pe toţi şi a certa, iar pe cei ce nu se pocăiesc, a-i mustra.”, spune Sfântul Ioan Gură de Aur.

Pe acest fond, în timpul controverselor origeniste, în urma unui sinod, Sfântul Ioan a fost suspectat de erezie şi a fost alungat din scaunul patriarhal. Deşi s-a întors pentru o scurtă vreme, Sfântul Ioan a fost în cele din urmă exilat în Armenia, la Cucuz, apoi la Comane, unde, îndurând mari privaţiuni, a şi murit.

Trupul nestricat al Sfântului Ioan a fost luat cu rugăciuni de la Comane, unde era îngropat, la iniţiativa patriarhului Constantinopolului, Sfântul Proclu, în timpul împăratul Teodosie (408-450).

Pretutindeni, prin sate şi prin oraşe, moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur, puse într-un sicriu de aur, au fost petrecute cu cântări de psalmi, făclii aprinse şi mireasmă de tămâie. Iar când au ajuns la Constantinopol, împăratul Teodosie însuşi a îngenunchiat şi s-a rugat cu lacrimi ca Sfântul Ioan să ierte fărădelegea mamei sale Eudoxia.

Au fost aşezate apoi sfintele moaşte în Biserica „Sfinţii Apostoli”, în ziua de 27 ianuarie. Spre veşnica pomenire a Sfântului Ioan Gură de Aur, marele păstor şi învăţător al creştinătăţii întregi, Biserica a hotărât ca această zi să se prăznuiască în fiecare an