CALENDAR ORTODOX 21 MARTIE 2020. Ce sfinţi sunt pomeniţi sâmbătă, ce e interzis să faci

Ortodoxe
Sf. Ier. Iacob Mărturisitorul şi Toma; Sf. Cuv. Serapion

Greco-catolice
Sf. cuv. ep. Iacob Mărturisitorul

Romano-catolice
Sf. Nicolae de Flüe, pustnic

Sfântul Ierarh Iacob Mărturisitorul, pomenit în calendarul creştin ortodox la 21 martie, a trăit în vremea împăratului Copronim (741-775), făcându-se monah de foarte tânăr.

Alte articole

Calendar ortodox 27 octombrie 2025. Cruce roşie: Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor

Calendar ortodox 26 octombrie 2025. Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir, dătătorul de sănătate. Rugăciune pentru vindecare grabnică

Sfântul Iacob a fost hirotonit episcop, iar în timpul iconoclasmului a fost obligat să se retragă din scaunul episcopal. În acea perioadă Biserica era tulburată de mişcarea iconoclastă, care impunea distrugerea icoanelor, acţiune declanşată de Leon al III-lea Isaurul (714-741), tatăl lui Copronim.

Susţinerea de către împărat a acestei erezii a determinat prigonirea acelora care se împotriveau, iconodulii, păstrători ai dreptei credinţe. Printre aceştia s-a aflat şi Cuviosul Iacob, care ajuns episcop a fost arestat şi supus la multe chinuri, fiind în cele din urmă omorât. 

Parastasele Postului Mare sunt obligatorii pentru pomenirea celor adormiți

Pomenirile morților se pot face în cadrul oricărei Sfinte Liturghii de peste an. Dar Biserica Ortodoxă a rânduit ca, în toate cele şase sâmbete din Postul Mare, să fie pomeniţi de către familii toţi cei care au trecut la cele veşnice. Ca orice rit bisericesc, parastasele postului se fac după o rânduială anume. În general, se plătesc la biserică sărindare. Adică pomelnice care urmează a fi citite în cadrul Sfintei Liturghii, timp de 40 de zile sau un an întreg. Pe lângă parastasele care se fac, de obicei, după înmormântare, la 3, 9, 40 de zile și apoi în fiecare an, până la 7 ani de la deces, există și alte zile de pomenire stabilite de Biserică. Dintre acestea, Parastasele Postului Mare sunt cele mai importante.

Prima sâmbătă din Post e cunoscută și sub numele de „Sâmbăta colivelor’. Este vorba despre Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron. Cel de la care s-a transmis până azi obiceiul de a se face și împărți colivă. La un moment dat, împăratul Iulian Apostatul a poruncit să se stropească cu sângele animalelor sacrificate pentru idoli toate produsele din piaţa cetăţii. Pentru a întina Postul Mare al creştinilor. Atunci, i-a apărut în vis arhiepiscopului Eudoxie Sfântul Teodor. Care i-a spus să fiarbă grâu şi să împartă tuturor locuitorilor. Ca să nu mai fie nevoiți să meargă la piață. Zis și făcut. Astfel, credincioșii au fost feriți de a pica în păcat. Motiv pentru care s-a hotărât ca Sfântul Teodor să fie pomenit la finele primei săptămâni din Postul Mare.

Pentru iertarea sufletelor adormite

Denumirea de „parastas’ își are rădăcinile în limba greacă, unde „paristemi’ se traduce prin a se alătura, a fi apropiat cu cineva. Iar Parastasul este slujba cu ajutorul căreia ne alăturăm, prin rugăciune, celor adormiți, cerându-i lui Dumnezeu iertarea păcatelor lor. Din ritual sunt nelipsite prescura, coliva îndulcită cu miere, colacii, vinul, tămâia, untdelemnul și lumânările. Este bine de știut că pomenirile nu se fac pentru fală, nici pentru a concura posibilitățile materiale ale altora. Acestea se fac pentru sufletele celor dragi, motiv pentru care tot ce se dă de pomană trebuie împărțit la nevoiași, nu la prieteni, rude și cunoștințe. Potrivit scrierii Mărturisirea Credinţei Ortodoxe, „păcătoşii care s-au căit în clipa de pe urmă, sunt scăpaţi din iad prin rugăciunile şi milosteniile celor vii’.