CALENDAR ORTODOX 23 MAI 2020. Praznicul Sfântului Ierarh Mihail Mărturisitorul. Unde se află moaştele făcătoare de minuni ale sfântului

Sărbători religioase 23 mai 2020

Ortodoxe: Sfântul Ierarh Mihail Mărturisitorul, Episcopul Sinadei; Sfânta Mironosiță Maria lui Cleopa; Soborul Sfinților din Rostov și Yaroslav

Greco-catolice: Sfântul Cuvios Episcop martir Mihail

Romano-catolice: Sfântul Episcop martir Dezideriu

CALENDAR ORTODOX 23 MAI 2020. Cine a fost Sfântul Mihail Mărturisitorul

Sfântul Mihail a trăit pe vremea împăratului Leon Armeanul (813-820) şi a ales din tinereţe viaţa monahicească, scrie ziarulumina.ro. Patriarhul Tarasie al Constantinopolului l-a trimis la o mănăstire aflată pe ţărmul Mării Negre, unde s-a nevoit mulţi ani. Văzând patriarhul că acesta duce o viaţă curată, închinată lui Dumnezeu, l-a făcut Episcop al Sinadei.

Citeşte şi Rugăciuni puternice. Ce rugăciuni să spui când ai nevoie de un miracol. Cum se spun rugăciunile

În timpul luptei împotriva sfintelor icoane, Sfântul Mihail a fost trimis la Roma, de Patriarhul Constantinopolului, Nichifor, şi a adus de la fericitul Papă Leon al III-lea o scrisoare prin care se apăra dreapta învăţătură cu privire la cinstirea sfintelor icoane. Patriarhul Nichifor a mers la împărat împreună cu arhiereii şi i-au amintit aceluia de dreapta credinţă cea hotărâtă la Sinodul al 7-lea Ecumenic din 787.

Atunci, s-a arătat şi Sfântul Mihail că este mărturisitor al dreptei credinţe şi mustrător al ereziei. Din acest motiv, a fost surghiunit din loc în loc, răbdând multe necazuri, până când a trecut la cele veşnice. Sfinţitul său cap se păstrează astăzi la Marea Lavră din Muntele Athos.

CALENDAR ORTODOX 23 MAI 2020. Minunile Sfântului Mihail Mărturisitorul

Pe vremea domnitorului muntean Matei Basarab (1632-1654), ţara a fost lovită de invazia lăcustelor, scrie doxologia.ro. Domnitorul a apelat atunci la monahii Marii Lavre din Athos care, în 1641, au adus în ţară cinstitul cap al Sfântului Mihail al Sinadei. S-au făcut procesiuni, în acel an, cu moaştele sfântului în mai multe zone din Ţara Românească, iar Sfântul Mihail a potolit năpasta.

Drept mulţumire, în anul 1643, domnitorul a ridicat în cinstea sfântului un paraclis în cadrul mânăstirii Marea Lavră de la Sfântul Munte Athos, dăruind aghioriţilor şi o Evanghelie grecească (manuscris de secol X), cu ferecătură din argint. Pe spatele primei coperte sunt gravate chipul lui Matei Basarab şi al doamnei Elena, ţinând în mâini darul oferit „întru harul şi binecuvântarea Sfântului Mihail, episcopul Sinadelor, Mărturisitorul”.

Tot atunci, Matei Basarab a plătit răscumpărare pentru a păstra câteva părţi din moaştele Sfântului Mihail, pe care le-a ferecat în aur, argint şi pietre preţioase, lăsându-le la Mănăstirea Arnota, situată în satul Bistriţa din judeţul Vâlcea.

Lăcustele şi-au făcut simţită prezenţa şi în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714). Timp de şapte ani, invazia lăcustelor a produs multe pagube. Din nou, capul Sfântului Mihail purtat în procesiune prin toate locurile unde erau lăcuste a făcut minuni, scăpând țara de năpastă.

Drept mulţumire, domnitorul Brâncoveanu „au făcut cunună de aur cu pietre scumpe asupra capului şi au făcut cutie de argint frumoasă, de au aşezat capul Sfântului” (Cronica logofătului Radu Greceanu), iar Mănăstirii Marea Lavră i s-au dăruit 6000 de aspri anual.

Citeşte şi Rugăciuni pentru copii şi familie, folositoare sufletului

Ca binecuvântare, la Mănăstirea Hurezi, cea mai de seamă ctitorie brâncovenească, a fost lăsat un mic fragment din moaştele Sfântului Mihail, ce se păstrează până astăzi. De-a lungul timpului, capul sfântului a mai revenit în Moldova şi în Ţara Românească în situaţii asemănătoare celor de mai sus. În 1729, în vremea uneia dintre domniile lui Nicolae Mavrocordat, moaştele au fost purtate în procesiune în Valahia. O a patra procesiune a avut loc în timpul uneia dintre domniile lui Constantin Racoviţă, în Muntenia, în 1756.

În semn de cinstire, multe biserici din ţară cuprind în pictura naosului şi chiar a Sfântului Altar chipul Sfântului Mihail al Sinadei. O astfel de frescă se găseşte la biserica mare a Mănăstirii Hurezi.

CALENDAR ORTODOX 23 MAI 2020. Cine a fost Sfânta mironosiţă Maria lui Cleopa

Maria lui Cleopa a fost verişoara primară a Maicii Domnului. Aceasta făcea parte din grupul femeilor mironosiţe.Femeile mironosiţe sunt cele care L-au însoţit adesea pe Hristos în activitatea Sa şi care au participat la ultimele evenimente din viaţa Mântuitorului: pătimirile, răstignirea, moartea şi punerea în mormânt a Domnului. Tot ele sunt cele care au mers de dimineaţă la mormântul Acestuia, ca să-I ungă trupul cu miresme, pentru că nu se împlinise rânduiala iudaică, din cauza grabei punerii lui Hristos în mormânt.

Potrivit Noului Testament, femeile mironosiţe sunt: Maica Domnului, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov si a lui Iosif sau Iosie, Maria lui Cleopa, Ioana, soţia lui Huza, Salomeea, Suzana şi cele două surori ale lui Lazăr, Marta şi Maria. Mai sunt asimilate cu acestea şi Veronica, cea care I-a dăruit Mântuitorului, pe drumul spre răstignire, un ştergar pentru a-Şi şterge faţa. Potrivit tradiţiei, chipul Mântuitorului s-a întipărit pe acest ştergar.