Calendar ortodox 5 ianuarie 2026: Sărbătoare de o importanță mare pentru români în data de 5 ianuarie. Este Ajunul Bobotezei, se ţine post şi se visează ursitul, tradiţiile creştimne se îmbină cu cele păgâne.
Ortodoxe
Sf. Mc. Teopempt şi Teonas; Sf. Cuv. Sinclitichia (Ajunul Botezului Domnului; Post)
Duminica dinaintea Botezului Domnului
Greco-catolice
Duminica dinaintea Botezului Domnului. Sf. m. Teopempt şi Teona; Sf. cuv. Sinclitica. Ajunul Botezului Domnului
Romano-catolice
Duminica a 2-a după Crăciun
Ss. Emiliana, fc.; Eduard Mărturisitorul, rege

Sfinţii Mucenici Teopempt şi Teonas sunt prăznuiţi în calendarul creştin ortodox în ziua de 5 ianuarie.
Sfântul Teopempt era episcop în Nicomidia, în timpul împăratului roman Diocleţian (284-305).
La scurt timp după declanşarea persecuţiilor împotriva creştinilor, adus în faţa autorităţilor, ierarhul a spus fără teamă că: „Nu sunt dumnezei acei idoli de argint, de aur, de lemn sau de piatră, cărora tu te închini, pentru că nu pot nici să sufle, nici să grăiască, nici să facă ceva bine sau rău. Dumnezeul cel ceresc, Atotputernicul, a făcut cerul, pământul şi marea, precum şi toate cele ce sunt într-însele”. (Vieţile Sfinţilor)
„Acestea şi multe altele grăindu-le sfântul despre credinţa creştinească, s-a supărat împăratul şi i-a zis: ‘Nu te-am chemat să vorbeşti multe cuvinte, ci ca îndată să încetezi vorba şi să aduci jertfă zeului Apolon’. Sfântul Teopempt a răspuns: ‘Unor zei ca aceştia eu niciodată nu voi aduce jertfă, nici mă voi teme de chinurile tale, căci este scris: Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă. Iar tu, având putere asupra trupului meu, fă ceea ce voieşti’ „. (Vieţile Sfinţilor)
A fost aruncat de viu într-un cuptor încins din care a ieşit nevătămat prin puterea lui Dumnezeu. Uimiţi, prigonitorii săi au chemat un vrăjitor renumit, cu numele Teonas, căci ei credeau că prin vrăjitorie Sfântul Teopempt a rămas teafăr de arsura focului. Vrăjitorul i-a dat să bea o otravă puternică, pe care Sfântul Teopempt a băut-o fără însă să fie cu ceva vătămat.
Atunci Teonas, căzând la picioarele episcopului, a zis: „Sunt creştin şi mă închin Celui răstignit”. Au fost duşi împreună în temniţă, unde sfântul episcop învăţând credinţa pe Teonas, l-a numit Sinesie, adică ‘plin de înţelegere’, de vreme ce a înţeles cu inimă curată şi a cunoscut pe Hristos Dumnezeu; apoi l-a botezat.
Aşa, vrăjitorul Teonas s-a convertit la credinţa creştină şi a sfârşit ca mucenic, fiind îngropat de viu, iar Sfântului Teopempt i-a fost tăiat capul
Calendar ortodox 5 ianuarie 2026: In unele regiuni, in special in Moldova, crestinii ortodocsi gusta pe nemancate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), pana la 14 ianuarie – odovania praznicului. Se intampla ca cei opriti de la Sfanta Impartasanie sa primeasca de la duhovnic binecuvantarea de a lua Agheasma

Calendar ortodox 5 ianuarie 2026: Tradiţia spune că în ajunul Bobotezei oamenii pregătesc o masa asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Pe masa din „camera de curat” se aşterne o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment, sub faţa de masă se pune fân sau otava iar pe fiecare colt se pune cate un bulgare de sare. Deasupra se aşează douăsprezece feluri de mâncare: coliva – grâu pisat, fiert, îndulcit cu miere şi amestecat cu nucă pisata -, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale ( „găluşte” ) umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” – borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, ce au colţurile lipite în forma de urechiuşe -, borş de peste, peşte prăjit, „vărzare” – plăcinte de post umplute cu tocătura de varza acră -, plăcinte cu mac etc.
Pe 6 ianuarie, Biserica Ortodoxă sărbătorește Boboteaza, sau botezul lui Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul.Din primele zile ale anului, preoții merg în casele credincioșilor, stropesc încăperile cu apă sfințită și vestesc Botezul Domnului.
De Bobotează, preoții sfintesc apele și la biserici se împarte Agheasma mare, care se bea timp de opt zile, între 6 și 14 ianuarie. În restul anului, credincioșii trebuie să aibă acordul preotului pentru a o folosi.Tot astăzi preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul.
Se spune că Iisus nu a fost botezat pentru iertarea păcatelor lui, fiindcă El era fără de păcat, ci pentru sfinţirea creaţiei. Din punct de vedere calendaristic, Boboteaza reprezintă încheierea ciclului celor 12 zile ale Sărbătorilor de Iarnă, care încep pe 25 decembrie, cu Naşterea Domnului sau Crăciunul. Legenda de la care a pornit obiceiul sfinţirii apelor se referă la faptul că atunci când Ioan Botezătorul a început procesiunea botezării, diavolii au venit pe râul Iordanului pentru a o împiedica, dar, în acel moment, Dumnezeu le-a poruncit preoţilor să sfinţească toate apele, astfel că toţi diavolii au căzut sub gheţuri şi s-au înecat. În România, cele mai spectaculoase evenimente de Bobotează sunt legate de recuperarea Crucii, din Dunăre sau din mare.
Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici.
Ajunul Bobotezei precede sărbătoarea Botezului Domnului, fiind la fel de importantă ca sărbătoarea în sine. Ziua de ajun este plină de practici magico-rituale, pe care mulţi români le respectă pentru a atrage norocul şi a alunga necazul.
Tot pentru a-l vedea în vis pe cel sortit, fetele mari trebuie să-și pună pe degetul inelar un fir de mătase roșie și un firicel de busuioc, potrivit traditii-superstitii.ro
În trecut, fetele nemăritate agăţau busuioc la streașina casei, iar dacă, a doua zi, îl găseau plin de chiciură, era semn că se vor mărita cu un băiat bogat.
Specifică Ajunului Bobotezei este şi superstiţia potrivit căreia dacă o fată nemăritată alunecă pe gheaţă şi cade, atunci, în viitorul apropiat, va avea loc o căsătorie.
O altă superstiție ne mai spune că cine va strănuta în ziua de ajun de Bobotează va fi norocos în anul ce urmează.
Referitor la condiţiile meteorologice de peste an, în Ajunul Bobotezei se urmăresc câteva aspecte pentru a afla cum va fi vremea în viitor: