Ajunul Bobotezei 2026. Din cele mai vechi timpuri, în această zi, românii respectă nenumărate tradiții și superstiții menite să le aducă noroc, să îi ferească de cele rele, să le arate cum va fi vremea în anul care tocmai a început sau să-i ajute să-și găsescă sufletul-pereche.
Pe 6 ianuarie, credincioșii care încă mai respectă obiceiurile sărbătorii obișnuiesc să țină post negru, existând credința că cine va posti în ajun de Bobotează va avea noroc tot anul.
Semnificația postului negru din Ajunul Bobotezei este strâns legată de ideea de purificare. Postul este o formă de jertfă personală și de apropiere de Dumnezeu. Prin înfrânare, rugăciune și smerenie, credincioșii se pregătesc pentru primirea Aghesmei Mari.
Totodată în această zi preotul trece pe la toate casele cu „Iordanul” sfințind atât gospodăriile, cât și pe cei ce le locuiesc.
Se mai spune, din bătrâni, că în această noapte ouăle de corb crapă din cauza gerului și, astfel, ies puii, care vor încerca să zboare.
Ziua care precede Bobotezei este una extrem de importantă pentru persoanele care vor să se căsătorească. Asta deoarece atât ziua, cât și noaptea de Bobotează sunt pline de ritualuri menite să îți scoată în cale viitorul partener de viață.
Pentru a-și ăsi jumătatea, fetele nemăritate trebuie să-i ceară preotului, atunci când acesta vine cu Iordanul, un fir de busuioc sfințit, pe care va trebui să-l pună noaptea sub pernă. Se spune că peste noapte vor visa chipul celui sortit.
Tot pentru ca cel sortit să le apară în vis, fetele mari trebuie să-și pună pe degetul inelar un fir de mătase roșie și un firicel de busuioc, potrivit traditii-superstitii.ro
În trecut, fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei, iar dacă, a doua zi, îl gaseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat.
Citeste si Ce se întâmplă, de fapt, dacă pui busuioc sub pernă de Bobotează. Ritualul care trebuie respectat
În ajun de Bobotează există și superstiția conform căreia dacă o femeie se împiedică și cade pe gheață, în viitorul apropiat se va căsători.
În noaptea de Bobotează se crede că cerurile se deschid, iar cel care poate vedea acest lucru va fi norocos tot anul, întrucât îi va îndeplini dorințele.
Se crede, de asemenea, că cine va strănuta în ziua de ajun de Bobotează va fi norocos în anul ce urmează.
Totodată, în ajunul Bobotezei, există și o serie de superstiții referitoare la vreme, și anume:
Agheasma Mare, apa sfințită de preoți de Bobotează, este considerată a avea puteri miraculoase. Se crede că aceasta aduce vindecare, alungă relele și ține necazul la distanță pe tot parcursul anului.
„Agheasma Mare, apa sfințită de Bobotează, în amintirea Botezului Domnului în Iordan de către Sfântul Ioan, reprezintă un simbol al purificării și al protecției pentru credincioșii ortodocși. Aceasta este sfințită de Bobotează și este considerată capabilă să aducă vindecare, să alunge relele și să binecuvânteze locuințele, animalele și pe toți cei care o folosesc pe tot parcursul anului.
Agheasma Mare se consumă cu credință și moderație. Se recomandă a fi luată dimineața, pe nemâncate, înainte de anafură sau după împărtășanie. Perioada în care poate fi consumată începe din ziua de Bobotează, 6 ianuarie, și se întinde până la Odovania praznicului, pe 14 ianuarie. Agheasma se folosește la sfințirea bisericilor și este recomandată de Părintele Duhovnic în anumite situații din viața credincioșilor.
Mulți credincioși o beau pentru a spori efectul duhovnicesc și pentru protecția întregului an. De asemenea, apa sfințită poate fi păstrată în vase curate în casă, pentru stropirea icoanelor, a locuinței sau chiar a animalelor din gospodărie, chemând ajutorul lui Dumnezeu și aducând o binecuvântare continuă.
Nu există reguli stricte privind durata consumului. Unii credincioși o folosesc imediat după sfințire, în timp ce alții păstrează o parte din ea pe tot parcursul anului, pentru rugăciuni sau în momente de nevoie spirituală. Esențial este ca apa să fie folosită cu respect și credință, ca un simbol al legăturii dintre om și divinitate”, a explicat preotul Gabriel Cazacu pentru Digi24.ro