Ortodoxe: Sfinții Cuvioși Simeon și Amfilohie de la Pangarati
Greco-catolice: Sf. m. Sozont (†304)
Romano-catolice: Sf. Regina, fc. m.
Sfântul Cuvios Simeon s-a născut la începutul secolului al XV-lea, în apropiere de Piatra Neamț. Împreună cu doi ucenici, acesta a ales să plece în pustie, stabilindu-se la poalele muntelui Paru, la doar câțiva kilometri de Mănăstirea Bistrița.
Ctitor de biserică și primul egumen al Mănăstirii Pângărați, Simeon a beneficiat de sprijinul direct al domnitorului Ștefan cel Mare, care i-a oferit fonduri pentru ridicarea unei biserici dedicate Sfântului Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Lăcașul a fost sfințit de Mitropolitul Teoctist I, iar cu această ocazie Simeon a fost hirotonit preot.
Invaziile turcilor l-au obligat, însă, să părăsească Moldova și să se refugieze în Transilvania. S-a stabilit la Mănăstirea Casiva, unde a sălăşluit până la sfârşitul vieţii, 1476, potrivit crestinortodox.ro
Câțiva ani mai târziu, în 1487, se năștea Sfântul Cuvios Amfilohie. Intrat de tânăr în obștea de la Pângărați, acesta a condus mănăstirea timp de peste jumătate de secol. Sub domnia lui Alexandru Lăpușneanu, care a ridicat o nouă biserică din piatră în urma unei descoperiri dumnezeiești, mănăstirea și-a recăpătat strălucirea după distrugerile provocate de turci.
Simțind apropierea sfârșitului, Amfilohie s-a retras în 1566 la Mănăstirea Moldovița, unde a mai viețuit încă patru ani.
Sfinţilor Preacuvioşi Părinţi Simeon şi Amfilohie, primiţi a noastră rugăciune şi mijlociţi nouă mila Celui Preaînalt. Izbăviţi-ne cu rugăciunea voastră, Preacuvioşilor, de relele ce vin asupra noastră, ca neîncetat să vă lăudăm pe voi. Ştiţi neputinţa firii noastre, dar şi credinţa noastră o vedeţi şi suspinurile noastre le auziţi; nu ne lăsaţi, Sfinţilor Părinţi, când alergăm la voi.
Rugaţi-vă Mântuitorului Iisus Hristos pentru noi, nevrednicii, să ierte greşelile noastre şi să ne dea dragoste curată şi putere a face tot binele spre slava Preasfântului Său nume. Ne rugăm vouă: ajutaţi-ne, Sfinţi Părinţi, că deşi am greşit din ispita celui rău, dar cu inima zdrobită la voi alergăm să ne ocrotiţi de săgeata cea ucigătoare a vrăjmaşului care răneşte de moarte sufletele noastre; izbăviţi-ne de neputinţele noastre sufleteşti şi trupeşti, mijlociţi pentru Ţara în care v-aţi născut şi v-aţi desăvârşit, ocrotiţi mănăstirea întemeiată de voi şi pe toţi creştinii care aduc slavă, mulţumită şi închinăciune Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.