Calendar ortodox aprilie 2022. Pe lângă cele patru sărbători religioase, însă, luna aprilie este presărată cu alte câteva sărbători, de mai mică importanţă, cărora le sunt specifice o serie de tradiţii şi superstiţii pe care credincioşii le respectă pentru a fi protejaţi de cele rele.

Calendar ortodox 1 aprilie 2022. Tradiții și superstiţii de 1 aprilie

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Ce au descoperit părinții unei fetițe în camera acesteia, ...

Diferența de vârstă dintre Florin Dumitrescu și soția sa, ...

Ziua păcălelilor a început să fie sărbătorită în secolul al XIX-lea, potrivit istorie-pe-scurt.ro. Se crede că farsele este bine să fie făcute până la orele prânzului, în caz contrar acestea aduc ghinion. De asemenea, dacă o fată frumoasă reușește să te păcălească în această zi, trebuie să o iei de nevastă.

Există, de asemenea, credinţa că nu e de bun augur să te căsătorești în prima zi a lunii aprilie. Se crede că bărbatul însurat în această zi va fi toată sub papucul nevestei. La polul opus se află norocoşii zilei de 1 aprilie. Despre aceştia se spune că vor avea succes pe aproape toate planurile, dar trebuie să se ţină departe de jocurile de noroc.

Copiii născuţi în această zi vor fi norocoşi în afaceri.

Cel care nu va pune la cale o farsă de 1 aprilie riscă să fie păcălit pentru tot restul anului.

Calendar ortodox 11 aprilie 2022. Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica

Dupa ce s-a instruit în învăţătura religioasă la şcolile aparţinând bisericilor din Bucureşti, Sfântul Calinic a intrat, în anul 1807, la Mănăstirea Cernica, stareţ fiind, la acea vreme, Timotei. În 1818, la numai 31 de ani, a fost numit stareţ al acestei mănăstiri. Dupa ce a păstorit acest lăcaş de cult timp de 32 de ani, a ajuns, în ziua de 14 decembrie 1818, episcop al eparhiei Râmnicului-Noului Severin. S-a înălţat la cele veşnice pe 11 aprilie 1868.

Calendar ortodox 17 aprilie 2022. Tradiţii şi superstiţii de Florii

Floriile deschid ciclul sărbătorilor pascale, care se încheie la Înălțarea Domnului.

Duminica Floriilor mai era numită și „Duminica aspiranților” sau a „candidaților la botez”, deoarece în această zi, catehumenii mergeau la episcop și îi cereau permisiunea de a fi admiși la botez, iar cei acceptați primeau de la acesta „Simbolul credinței” spre învățătură, potrivit azm.gov.ro. Duminica Floriilor a fost numită și „Duminica grațierilor”, pentru că în cinstea acestei sărbători împărații acordau grațieri.

De Florii, credincioşii aduc în biserici ramuri de salcie pentru a fi binecuvântate de preot. Acestea simbolizează biruința lui Hristos asupra morții. După sfinţire, enoriaşii le iau şi le duc acasă pentru a le pune la icoane. Se crede că aceste ramuri au puteri tămăduitoare şi protejează casa de cele rele.

În unele zone ale țării, oamenii de la sate se încing cu ramurile de salcie peste mijloc. Se spune că acest ritual îi apără de boli și le redă vigoarea. În trecut, exista și obiceiul ca părinții să-și lovească copiii cu nuielușa de salcie, atunci când veneau de la biserică, având convingerea că așa vor crește sănătoși și înțelepți.

Totodată, credincioşii puneau aceste crenguţe și pe pomii fructiferi pentru a-i ajuta să rodească. Exista credința că abia acum pomii prind putere să rodească. De aceea, nu se plantau pomi înainte de Florii pentru ca aceștia să nu rămână fără rod.

În ziua de Florii, stupii erau împodobiți cu ramurile de salcie sfințite, ca albinele să se bucure de binecuvântarea divină. În unele sate, mâțișorii erau aruncați în curte când începea să bată grindina. Însă, ramurile de salcie aveau în principal menirea de a-i feri pe oameni de duhurile necurate, sau erau utilizate și în scopuri terapeutice, oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie, pentru a fi feriți de diferite boli.

Un alt obicei, întâlnit în ziua de Florii, este acela de a trece pe la mormintele rudelor pentru a le agăța de cruci crenguțele de salcie, astfel aceștia vor ști că Paștele se apropie.

Tot în ziua de Florii, șnurul de mărțișor se va agăța într-un copac înmugurit sau înflorit pentru a avea sănătate și belșug în anul ce urmează.

Cel care se împărtășește de Florii are mari șanse să i se împlinească orice dorință își va pune când se apropie de preot.

Dacă cineva se spală pe cap chiar în ziua de Florii, fără ca apa să fie descântată și sfințită, riscă să albească.

Tradiția mai spune că așa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și în prima zi de Paști. Și de cele mai multe ori, așa a fost.

Citeste si Singura înregistrare cu Arsenie Boca a fost făcută publică. Mesajul cutremurător lăsat de renumitul preot înainte să moară!

Calendar ortodox 23 aprilie 2022. Tradiții și superstiții de Sfântul Gheorghe

Pe 23 aprilie, credincioşii îl prăznuiesc pe Sfântul Gheorghe. În această zi, creștinii pun la porțile caselor crenguțe de fag, brazde cu iarbă verde sau smocuri de iarbă în stâlpii de susținere ai porților. Există credinţa că, atunci când vine, Sfântul Gheorghe își leagă calul de un stâlp al porții ca să pască liniştit.

Animalele, pentru a fi ferite de farmece, vrăjitorii și boli, sunt protejate cu crenguțe de leuștean puse la intrarea în grajduri.

Obiceiul de a pune crenguțe de fag și iarbă verde la porți are o dublă semnificație. Pe de o parte, simbolizează venirea primăverii, verdele reprezentând trezirea la viață a naturii. Pe de altă parte, crenguțelor cu muguri le sunt asociate puteri miraculoase de ocrotire a pășunilor și fânețelor împotriva duhurilor rele.

Chiar și cei ai casei, pentru a fi protejați de junghiuri rele și boli necruțătoare, trec prin fumul și flăcările unui foc aprins, iar vitele și casele se afumă, la rândul lor cu tămâie.

Ca la orice mare sărbătoare, şi sărbătorii de Sfântul Gheorghe îi sunt specifice anumite ritualuri de măritiş. Astfel, în noaptea de Sfântul Gheorghe, fetele nemăritate pot vedea chipul ursitului oglindit într-un vas cu apă de izvor din care nu s-a băut, dacă stau goale între lumânări aprinse, așezate în formă de cruce.

O superstiție legată de Sfântul Gheorghe spune că în această zi, nu e bine să dormi, pentru că vei lua somnul mieilor și vei fi adormit tot anul.

Tot în ziua Sfântului Gheorghe, o altă superstiție spune că dacă te duci pe malul apei, stai culcat pe burtă și se întâmplă să vezi un pește, ai noroc tot anul.

De Sfântul Gheorghe este bine să dai de pomană lapte, brânză și caș.

Calendar ortodox 18-23 aprilie 2022. Tradiţii şi superstiţii în Săptămâna Mare (Săptămâna Patimilor)

Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor este săptămâna care precede Învierea Domnului. În Lunea Mare, se citește istoria lui Iosif cel preafrumos, patriarhul din Vechiul Testament în care Biserica a văzut preînchipuirea lui Hristos. Tot în timpul deniei de luni se face pomenirea smochinului neroditor, smochinul blestemat de Iisus înaintea intrării în Ierusalim. Referitor la obiceiuri și superstiții, în Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paște. Se scoate totul afară, se aerisește casa, ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul.

În Marţea Mare sau Marțea Seacă, se citeşte predica de pe Muntele Măslinilor, când Iisus a anticipat distrugerea marelui Templu, dar și propriile patimi, cu doar trei zile înainte de a fi judecat. În această zi, există superstiția conform căreia țăranii trebuie să se spele ritualic pentru a seca bolile.

În Miercurea Mare, denia îl pomenește pe Iuda, apostolul care-l trădează pe Învățător, dar și pe Maria, femeia desfrânată devenită mărturisitoare, care-i spală picioarele lui Iisus cu lacrimile ei pline de căință și îl unge cu mir. În anumite zone, există obiceiul ca miercuri seara, după asfinţit, copiii să meargă cu colindul, la sfârșit primind ouă pentru a le roși.

În Joia Mare, este rânduită Denia celor 12 Evanghelii. Ne sunt amintite patru momente grele: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina la care Iisus i-a strâns în jurul său pe Apostoli şi la care s-a instituit Taina Împărtăşaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului de către cei ce voiau să-l ucidă. În majoritatea zonelor ţării, în această zi se roșesc ouăle. Tot în Joia Mare se ține post cu mâncare uscată, la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca, iar creştinii care s-au spovedit se împărtăşesc. În Joia Mare, există superstiția conform căreia fetele obişnuiesc ca, în timpul slujbei, să facă pe o sfoară câte un nod, după fiecare evanghelie, apoi îşi pun sfoara sub pernă ca să-şi viseze alesul.

Vinerea Mare, numită și Vinerea Neagră, este cea mai tristă dintre tristele zile ale pătimirii Domnului. Este ziua în care credincioşii rememorează aducerea la judecată, batjocorirea, schingiuirea, răstignirea, moartea și îngroparea lui Iisus. Seara, rememorând momentul aşezării Mântuitorului în mormânt, în biserici se oficiază Denia Prohodului, cortegiul de credincioşi, în frunte cu preoţii, dă ocol bisericii de trei ori, după care, cu toții, trec pe sub Sfântul Aer (Epitaf), o pânză pe care se află imprimată icoana înmormântării. Totodată, conform datinii, credincioșii care se întorc de la Biserică, aduc acasă lumina Prohodului, a punerii Domnului Iisus în mormânt și înconjoară casa ținând în mână lumânarea aprinsă.

În Vinerea Mare, este bine să ţii post negru. Cei care nu pot, totuși, să nu mănânce să să nu bea nimic toată ziua pot mânca mâncare de post cu excepţia urzicilor. De asemenea, în mâncare nu se pune oțet, deoarece lui Iisus i s-a dat să bea oțet după ce a fost biciuit.

Citeste si Adevărul despre cununiile legate dezvăluit de un preot. Ce se află, de fapt, în spatele imposibilităţii de a găsi persoana potrivită pentru întemeierea unei familii

Calendar ortodox aprilie 2022

1 V Sf. Cuv. Maria Egipteanca; Sf. Mc. Gherontie

2 S Sf. Cuv. Tit, facatorul de minuni; Sf. Mc. Amfian si Edesie (Pomenirea morților)

3 D Sf. Cuv. Nichita Mărturisitorul și Ilirie Duminica a 4-a din Post

4 L Sf. Cuv. Iosif Imnograful, Gheorghe din Maleon și Zosima

5 M Sf. Mc. Teodul si Agatopod; Sf. Mc. Victorin si cei impreuna cu el

6 M † Sf. Sfintit Mc. Irineu, episcop de Sirmium; Sf. Ier. Eutihie, patriarhul Constantinopolului; Sf. Cuv. Grigorie Sinaitul si Platonida

7 J Sf. Mc. Caliopie; Sf. Ier. Gheorghe Marturisitorul, episcopul Mitilenei

8 V Sf. Ap. Irodion, Agav, Ruf, Flegon, Asincrit si Ermis; Sf. Ier. Celestin, episcopul Romei

9 S Sf. Mc. Eupsihie; Sf. Cuv. Vadim (Pomenirea morților)

10 D Sf. Mc. Terentie, Pompei, African, Maxim si Dima Duminica a 5-a din Post

11 L †) Sf. Ierarh Calinic de la Cernica, episcopul Ramnicului; Sf. Sfintit Mc. Antipa, episcopul Pergamului

12 M †) Sf. Mc. Sava de la Buzau; Sf. Ier. Vasile Mărturisitorul, episcop de Parion

13 M Sf. Sfintit Mc. Artenom; Sf. Mc. Elefterie Persul

14 J  †) Sf. Ierarh Pahomie de la Gledin, Ep. Romanului; Sf. Ier. Martin Marturisitorul, episcopul Romei; Sf. Mc. Tomaida

15 V Sf. Ap. Aristarh, Pud si Trofim; Sf. Mc. Crescent

16 S Sf. Mc. fecioare: Agapia, Irina si Hionia (Pomenirea morților)

17 D (†) Intrarea Domnului în Ierusalim Duminica a 6-a din Post (a Floriilor)

18 L Sfânta și Marea Luni; Sf. Cuv. Ioan, ucenicul Sf. Grigorie Decapolitul

19 M Sfânta și Marea Marți; Sf. Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. Sfințit Mc. Pafnutie

20 M Sfânta și Marea Miercuri; Sf. Ier. Teotim, ep. Tomisului; Sf. Cuv. Teodor Trihina

21 J Sfânta și Marea Joi; Sf. Sfintit Mc. Ianuarie, episcop de Benevent; Sf. Mc. Teodor din Perga; Sf. Mc. Alexandra Imparateasa

22 V Sfânta și Marea Vineri; Sf. Ier. Teodor Sicheotul, Ep. Anastasiopolei

23 S Sfânta și Marea Sâmbătă; †) Sf. Mare Mucenic Gheorghe, Purtatorul de biruinta (Slujba Sf. Mare Mc. Gheorghe se va săvârși luni, a doua zi de Paști); Sf. Mc. Valerie

24 D (†) Învierea Domnului (Sfintele Paști)

25 L (†) Sfintele Paști; (Slujba Sf. Mare Mc. Gheorghe din 23 aprilie este săvârșită a doua zi de Paști); Sf. Ap. Ev. Marcu; †) Sfantul Cuvios Vasile de la Poiana Marului

26 M (†) Sfintele Paști; †) Sf. Ierarhi Ilie Iorest, Sava Brancovici si Simion Stefan, Mitropolitii Transilvaniei; Sf. Ier. Iosif Marturisitorul din Maramures; †) Sf. Mc. Chiril, Chindeu și Tasie din Axiopolis (Cernavodă)

27 M Sf. Ap. Simeon, rudenia Domnului, episcopul Ierusalismului (Harți)

28 J Sf. Ap. Iason și Sosipatru; †) Sf. Mc Maxim, Cvintilian și Dadas din Ozovia

29 V †) Izvorul Tămăduirii; †) Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu (Harți)

30 S Sf. Apostol Iacob al lui Zevedeu