CALENDAR ORTODOX MAI 2020. Sărbători religioase în MAI 2020

CALENDAR ORTODOX MAI 2020. În luna lui Florar, avem parte de două mari sărbători religioase, Sfinţii Constantin şi Elena (21 mai) şi Înălţarea Domnului (28 mai). Pe lângă acestea, credincioşii se vor bucura de încă şapte sărbători cu cruce neagră. De menţionat şi faptul că în zilele de miercuri şi vineri, zile în care se ţine post pe tot parcursul anului, în luna mai este dezlegare la peşte.

RomaniaTV.net

29 apr. 2020, 03:59

CALENDAR ORTODOX MAI 2020. Sărbători religioase în MAI 2020

CALENDAR ORTODOX MAI 2020. Cele mai importante sărbători religioase

1 mai Sfântul Proroc Ieremia. Armindenii. Tradiţii şi superstiţii de Armindeni

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Marilu Dobrescu clarifică situația, după ce „Procedura Secretă” ...

Moșii de Florii 2024. În această sâmbătă se face dezlegarea ...

În prima zi a lunii, credincioşii îl prăznuiesc pe Sfântul Proroc Ieremia. Tot azi este celebrată Ziua Internaţională a Muncii, zi decretată liberă, iar românii sărbătoresc şi Armindenii sau Ziua Pelinului.

Sărbătoarea de Armindeni celebrează prosperitatea. Numele sărbătorii vine de la Sfântul Proroc Ieremia (Armân sau Irmin den însemnând ziua profetului Ieremia), unul dintre cei patru mari profeţi ai Vechiului Testament. El a vestit atât robia poporului iudeu de către babilonieni, cât şi naşterea lui Iisus. A fost numit profetul lacrimilor şi al plângerilor şi se spune că toate prorocirile sale s-au îndeplinit.

Tradiţia spune că, în ajun de 1 mai, se ia un pom din pădure şi se aduce în casă. Pomul trebuie curăţat de frunze, apoi împodobit cu flori, spice, după care trebuie sădit în mijlocul curţii. Pomul se va tăia la seceriş, iar din făină grâului secerat se va coace prima pâine din noua recoltă.

În această zi se împodobesc uşile caselor cu crengi verzi, ca semn al fertilităţii, creanga respectivă fiind numită arminden şi păstrată până la seceriş când, uscată, aprindea focul pentru coacerea pâinii noi.

De Armindeni, se culeg plantele medicinale amare, pelinul fiind cea mai cunoscută, existând credinţa că ar avea puteri magice. Planta se pune prin toată gospodăria, inclusiv în dulapurile cu haine, pentru a ţine la distanţă duhurile rele. Tot de 1 mai vinul vechi se tratează cu pelin, ca să nu facă floare.

De Armindeni se seamănă pepenii, castraveţii şi fasolea şi nu se lucrează în vie, în caz contrar existând riscul ca viţa să fie atacată de dăunători.

Ziua de Armindeni aminteşte şi de prigonirea lui Iisus, crezându-se că, atunci când Irod a omorât copiii, a pus câte o ramură verde la poarta de unde ar fi trebuit să înceapă măcelul în ziua următoare. A doua zi, însă, au apărut ramuri verzi la toate casele, iar Irod n-a mai ştiut unde să-l caute pe Iisus.

CALENDAR ORTODOX 21 MAI 2020. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Tradiţii şi superstiţii

Numele Împăratului Constantin este legat de Consiliul de la Niceea, în care s-a hotărât că Paștele să fie sărbătorit în prima duminică de după luna plină a echinocțiului de primăvară.

În această zi, agricultorii nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului. Se mai spune, de asemenea, că porumbul, ovăzul și meiul semănate după Constantin și Elena se vor usca. Viticultorii cred că dacă lucrează în vie de ziua Sfinților Constantin și Elena, graurii le vor mânca recolta.

Ciobanii stabilesc în ziua de Constantin și Elena cine le va fi șef și unde își vor amplasa stânele. Totodată, ei fac un foc mare prin care trec oile pentru a le feri de pericole, cât timp vor fi în stână.

Pentru a feri gospodăria de rele, femeile stropesc peste tot cu agheasmă și dau cu tămâie.

CALENDAR ORTODOX 28 MAI 2020. Înălţarea Domnului, Ziua Eroilor. Tradiţii şi superstiţii

Înălțarea Domnului Iisus Hristos se sărbătorește în fiecare an la 40 de zile de la Înviere, într-o zi de joi.Conform unei legende, la nașterea Domnului, caii au nechezat făcând gălagie, iar Fecioara Maria i-a blestemat să nu se mai sature decat în ziua de Înălțare. De aceea, ziua de Înălțare mai este numită și „Paștele Cailor”.

În România, odată cu Înălțarea Domnului se sărbătoresc și eroii căzuți la datorie de-a lungul timpului, pentru apărarea țării, dreptății, libertății și credinței. Astfel, ziua Înălțării Domnului mai poartă și numele de „Ziua Eroilor”.

Începând din această zi, oamenii se salută cu „Hristos S-a Înălțat”, respectiv „Adevărat S-a Înălțat”, iar gospodinele pregătesc mâncăruri alese și roșesc ouă pe care le împart în memoria celor ridicaţi la Ceruri.

Un alt obicei specific Înălțării Domunului este acela de a purta frunze de nuc și leuștean la brâu, pentru că așa a avut și Iisus Hristos când S-a înălțat la ceruri.

În unele regiuni ale țării se obișnuiește să se împodobească casele cu crenguțe de paltin, iar vitele sunt bătute cu funze de leuștean pentru a se îngrășa și a fi sănătoase tot restul anului.

În popor există credința că, odată cu Înălțarea Domnului, se înalţă și sufletele celor adormiți de la Săptămâna Luminată încoace. Se spune că oamenii care mor în preajma acestei mari sărbători vor ajunge în Rai.