Calendar ortodox 2020, luna Martie

• 1 martie – Sf. Cuv. Mc. Evdochia; Sf. Cuv. Domnina; Sf. Mc. Antonina; Sf. Mc. Marcel şi Antonie (Lăsatul secului pentru Postul Mare) (Dezlegare la ouă, lapte şi brânză)
• 2 martie – Sf. Sfinţit Mc. Teodot; Sf. Mc. Isihie şi Nestor (Canonul cel Mare, partea I; Începutul Postului Mare) (Zi aliturgică) (Numai seara, pâine şi apă)
• 3 martie – Sf. Mc. Eutropie, Cleonic şi Vasilisc (Canonul cel Mare, partea a II-a) (Zi aliturgică) (Numai seara, pâine şi apă)
• 4 martie – Sf. Cuv. Gherasim de la Iordan; Sf. Mc. Pavel şi Iuliana, sora lui (Canonul cel Mare, partea a III-a) (Post)
• 5 martie – Sf. Mc. Conon din Isauria; Sf. Mc. Conon Grădinarul, Sf. Mc. Iraida; Sf. Cuv. Marcu Pusnicul (Canonul cel Mare, partea a IV-a) (Post)
• 6 martie – Sf. 42 de Mc. din Amoreea; Sf. Mc. Eufrosin; Aflarea Sfintei Cruci (Post)
• 7 martie – Sf. Mc. Ep. din Cherson: Vasilevs, Efrem, Evghenie, Capiton, Eterie, Agatodor şi Elpidie (Sâmbăta Sf. Teodor – Pomenirea morților) (Dezlegare la ulei şi vin)
• 8 martie – Sf. Ier. Teofilact Mărt., Ep. Nicomidiei; Sf. Ier. Pavel Mărt.; Sf. Mc. Dometie (Dezlegare la ulei şi vin)
• 9 martie – †) Sf. 40 de Mc. din Sevastia; Sf. Mc. Urpasian (Dezlegare la ulei şi vin)
• 10 martie – Sf. Mc. Codrat, Ciprian şi Dionisie (Post)
• 11 martie – Sf. Ier. Sofronie, Patr. Ierusalimului; Sf. Mc. Trofin şi Talul Sf. Sfintit Mc.Pionie (Post)
• 12 martie – Sf. Cuv. Teofan Mărt.; Sf. Grigorie Dialogul, Ep. Romei; Sf. Cuv. Simeon Noul Teolog (Post)
• 13 martie – Aducerea moaştelor Sf. Ier. Nichifor, Patr. Constantinopolului; Sf. Mc. Hristina din Persia (Post)
• 14 martie – Sf. Cuv. Benedict din Nursia; Sf. Mc. Alexandru din Pidna (Sâmbăta a II-a din Post – Pomenirea morților) (Dezlegare la ulei şi vin)
• 15 martie – Sf. Mc. Agapie, Plisie şi Tirmolau (Dezlegare la ulei şi vin)
• 16 martie – Sf. Mc. Sabin Egipteanul, Papa şi Roman, Sf. Cuv. Anin; Sf. Cuv Hristodul din Patmos (Post)
• 17 martie – Sf. Cuv. Alexie, omul lui Dumnezeu; Sf. Mc. Marin; Sf. Cuv. Teostirict imnograful (Post)
• 18 martie – Sf. Chiril, Arhiep. Ierusalimului; Sf. Mc. Trofim şi Evcarpion (Post)
• 19 martie – Sf. Mc. Hrisant, Daria şi Ilaria; Sf. Mc. Marian diaconul (Post)
• 20 martie – Sf. Cuv. Mc. ucişi în M-rea Sf. Sava cel Sfinţit; Sf. Ier. Nichita Mărturisitorul (Post)
• 21 martie – Sf. Ier. Iacob Mărturisitorul; Sf. Ier. Toma; Sf. Cuv. Serapion (Sâmbăta a III-a din Post – Pomenirea morților) (Dezlegare la ulei şi vin)
• 22 martie – Sf. Sf. Cuv. Mc. Vasile, preotul din Ancira; Sf. Drosida, fiica împăratului Traian (Dezlegare la ulei şi vin)
• 23 martie – Sf. Sf. Cuv. Mc. Nicon şi cei 199 ucenici ai lui (Post)
• 24 martie – Înainteprăznuirea Bunei Vestiri; Sf. Cuv. Zaharia; Sf. Ier. Artemon (Post)
• 25 martie – (†) Buna Vestire (Blagoveştenia) (Dezlegare la peşte)
• 26 martie – Soborul Sf. Arhanghel Gavriil; Sf. Mc. Montanus pr. şi soţia sa Maxima; Sfintii 26 de Mc. din Goţia (Odovania Praznicului Bunei Vestiri) (Post)
• 27 martie – Sf. Mc. Matroana din Tesalonic; Sf. Prooroc Anania; Sf. Mc. Filit, Lidia şi fiii lor (Post)
• 28 martie – Sf. Cuv. Ilarion cel Nou; Sf. Cuv. Ştefan, făcătorul de minuni (Sâmbăta a IV-a din Post – Pomenirea morților) (Dezlegare la ulei şi vin)
• 29 martie – Sf. Cuv. Mc. Marcu, Ep. Aretuselor; Sf. Mc. Chiril diac.; Sf. Mc. Iona si Varahisie (Dezlegare la ulei şi vin)
• 30 martie – Sf. Cuv. Ioan Scărarul; Sf. Prooroc Ioad; Sf. Euvula (Post)
• 31 martie – Sf. Mc. Ipatie, Ep. Gangrei; Sf. Acachie Mărt., Ep. Melitinei; Sf. Mc. Veniamin diac. (Post)

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Angajat al unui supermarket, concediat după ce a folosit sacoșe ...

Simona Bucura-Oprescu, anunţ important pentru românii cu venituri ...

Sărbătorile religioase însemnate cu cruce roșie din Calendar ortodox Martie 2020

Sf. 40 de Mc. din Sevastia; Sf. Mc. Urpasian

Pe 9 martie 2020 în Calendarul creștin ortodox sunt prăzmuiți Sfinţii 40 de mucenici din Sevastia. 

În vremea prigoanelor împotriva creştinilor ordonate de împăratul păgân Liciniu pe tot cuprinsul împărăţiei ceştinii erau forţaţi să se închine la idoli. Cei care refuzau erau orturaţi şi chinuiţi în fel şi chip de câtre călăii împărăteşti.

În Sevastia era comandat pe nume Agricolae, cu mare râvnă în a îi chinui pe creştini. El a aflat că în armata lui servesc cu credină 40 de creştini, bărbaţi tari, neînfrânţi în luptele războaielor la care participaseră care erau fosrte iscusiţi în ale Sfintelor Scripturi.

Agricolae i-a prins pe toţi şi a încercat să-i oblige să se închine la idoli. Pentru că aceştia au refuzat i-a băgat în temniţă. După câteva zile a venit în oraş Lisie care-i era superior în grad lui Agricolae şi împreună cu decis să-i aducă din nou la judecată. Iscodindu-i nu le găsea nici o slăbiciune în credinţă şi atunci s-a înfuriat şi a luat o piatră şi a aruncat-o în mucenici, dar piatra tot le el l-a lovit rupându-i falca.

Şi alţi slujitori ai idolilor încercau să-i lovească cu pietre dar se loveau între ei. I-au aruncat din nou în întunericul temniţei chibzuind la cum să le înfrângă credinţa în Hristos. În temniţă ei cântau şi aduceau slavă lui Dumnezeu pentru toate. 

Agricolae şi Lisie au decis ca să-i oblige să intre în apa lacului îngheţat de lângă cetate iar ei au mers parcă s-ar fi dus la ceva plăcut. I-au băgat dezbrăcaţi în mijlocul apei iar afară era un ger cumplit şi bătea vântul. Iar lâng lac au pus un butoi cu apă caldă să-i ademenească pe cei ce ar fi tentaţi să reziste şi să se ducă să se încălzească.

Pe la miezul nopţii unul din ei nu a mai rezista şi a fugit la căldură dar cu a atins cu piciorul apa cea caldă imediat a căzut mort.

Când noaptea era în putere şi gerul era mai năpraznic iar străjile adormiseră, desupra mucenicilor s-a aprins o lumină caldă care i-a încălzit şi gheaţa a topit-o iar sfinţii mucenici stăteau în mijocul apei rugânduse şi cântând lui Dumnezeu.

Doar şeful gărzii, pe nume Aglaie, nu adormise şi cugeta la cele ce le vedea. El ştia că cel care s-a dus să se încălzească a murit iar cei ce îngheţau cântau şi se rugau, apoi a observat lumina şi s-a aporiat să vadă de unde este ea.

A văzut 39 de coroane strălucitoare coborând asupra mucenicilor şi s-a întrebat de ce nu sunt 40. A înţeles că cel care s-a dus să se încălzească a fost lepădat din ceata sfinţilor aşa că a trezit pe cei ce stăteau de strajă, a dezbrăcat hainele de pe el şi a intrat în apă unde s-a alăturat mucenicilro, strigând Şi eu sunt creştin!’

Când au venit tiranii comandanţi a doua zi au găsit pe mucenici rugându-se şi cântând iar când au verificat apa au găsit-o tocmai caldă şi bună de îmbăiat. Atunci s-au înfuriat şi au dat poruncă să fie duşi toţi la locul de osândă şi să le fie sfârâmate oasele cu ciocanele.

Mama lui Meltion era martoră la tot chinul şi îl îmbărbăta pe fiul ei îndemnândul să reziste. Iar pentru că a murit ultimul din cei 40 ea l-a luat în braţe şi l-a dus alături de ceilalţi spre a fi arşi aşa cum porunciseră comandanţii. Iar după ce i-au ars au dat ordin ca să fie aruncate rămăşiţele în râu.

După trei zile într-o noapte fără lună sfinţii i s-au arătat fericitului Petru, episcopul cetăţii şi i-au spus să-i scoată din râu. A adunat episcopul şi clerul şi credincioşi şi au mers la râu unde oasele străluceau în apă ca aurul şi nici cel mai mic osişor nu a rămas nedescoperit.

Numele celor patruzeci de mucenici care a fost prinşi şi au pătimit pentru Hristos sunt Chirion, Candid, Domnos, Isihie, Ieraclie, Smaragd, Valent, Vivian, Evnichie, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetie, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Leontie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Gaie, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton şi Aglaie.

Buna Vestire (Blagoveştenia)

Buna Vestire este sarbatorita in fiecare an in perioada Postului Mare, aceasta este una dintre sărbatorile pentru care Biserica acordă dezlegare la pește, indiferent în ce zi ar cădea. Buna Vestire este prăznuită la data de 25 martie în Calendarul creștin ortodox 2020.

Atunci când a venit vremea mântuirii neamului omenesc. Pentru întruparea Fiului lui Dumnezeu era nevoie de o fată curată, fără nici o prihană, o fecioară care să merite să-l întrupeze pe trimisul lui Dumnezeu, Fiul Lu, care să desăvârşească taina mântuirii omeneşti.

Pentru aceasta cea mai potrivită s-a dovedit a fi binecuvântata preacurată şi nevinovată Maria, fiica drepţilor şi sterpilor Ioachim şi Ana, fânara fecioară aflâdu-se în templul lui Dumnezeu ş a ales-o pe ea ca Mamă a Cuvântului prin care toate s-au făcut şi pentru asta, înainte ca totul să se întâmple, Dumnezeu şi-a trimis pe îngerul său, Arhanghelul Gavril, pentru ca ea să afle că a fost aleasă şi pentru ca să-şi dea acordul. 

Preafericita Maria auzind cele ce i s-au spus ea a primit cu smerenie ceea ce s-a hotărât zicând: Iată roaba Domnului! Fie mie acum după cuvântul tău!’ iar prin lucrarea Sfântului Duh îndată pântecele fecioarei a prins rod şi astfel Cuvântul s-a făcut trup, Fiul lui Dumnezeu s-a zămislit făcându-se pe sine om, ca noi toţi, prin întrupare.

Iar Îngerul după ce a cinstit pe Fecioara Maria i s-a închinat cu cucernicie şi a plecat întorcându-se înaintea tronului lui Dumnezeu slăvind taina întrupării împreună cu toate puterile cereşti într-o nespusă bucurie.

La începuturile creştinismului data Bunei Vstiri a variat în funcţie de data l care se sărbătorea naşterea. Odată stabilită naşterea pe 25 decembrie s-a stabilit firesc şi Blagoveştenia fix cu nouă luni înaine, pe 25 martie.

Sărbătorile religioase însemnate cu cruce neagră din Calendar ortodox Martie 2020

În afară de principalele sărbători din calendarul creștin ortodox al lunii martie 2020, alte sărbători de cruce neagră, de care trebuie să ținem cont, nu avem precizate în calendar în această lună.

Sărbătorile de cruce neagră sunt sunt sărbători care se țin cu rugăciune către sfinţii pomeniţi în acea zi, dar putem lucra obişnuit, spre deosebire de sărbătorile de cruce roșie în care sunt prezente mai multe restricții.

În aceste sărbători sunt prăznuiți sfinți care au trăit pe pământ românesc, sfinți români. În aceste zile este voie la muncile gospodărești, dar nu trebuie să lipsească rugăciunea.

CALENDAR ORTODOX 2020 MARTIE: Între Mărţişor şi Mucenici

Între 1 şi 9 Martie există câteva obiceiuri care au născut superstiţii; Martie începe cu sărbătoarea Mărţişorului, pe 1 Martie, eveniment cunoscut doar în arealul balcanic, în mod special în ţara noastră şi la vecinii bulgari. Despre acest obicei puteţi citi în detaliu „De unde vine Mărţişorul” – aici. Să mai spunem că mărţişorul este mai mult o superstiţie care a devenit obicei. Pe 1 Martie oamenii îşi aleg câte o zi din aşa-zisele Zilele Babelor, care le arătă cum va fi viaţa lor în acel an, luminoasă, noroasă sau posomorâtă.
Zilele Babelor sunt de regulă în număr de şapte, dar în unele locuri funcţia oraculară se întinde până la ziua de 9 a lunii, iar în alte regiuni până în ziua de 12 Martie după cele 12 luni ale anului, fapt ce conferea funcţiei oraculare o mai mare greutate. Baba Dochia, o personalitate complexă în folclorul popular românesc, are propria poveste, pe care o puteţi citi în „Legenda fără sfârşit: Dochia, Babele şi Moşii” – aici. Superstiţia spune că dacă vremea este rea în aceste zile ale Babelor, înseamnă că Baba Dochia îşi scutură cojoacele.

La 9 Martie există obiceiul Mucenicilor; de unde vine acesta? În „Vieţile sfinţilor” se vorbeşte despre cei 40 de mucenici din Sevastia, care au pătimit pentru credinţa lor în Christos. Poporul român pomeneşte pe aceşti mucenici, uneori numiţi „măcinici”, în diverse moduri: se dau de pomană 40 de pahare de vin sau rachiu, colaci sau alte de-ale gurii, dar mai sunt şi multe superstiţii legate de această zi. Ziua de 9 Martie este numită şi Ziua Şarpelui, zi care înseamnă şi activizarea practicilor vrăjitoreşti; ea mai este numită în popor Drăgostitele. În această zi, toţi oamenii care n-au nume de sfânt îşi serbează ziua. Superstiţia spune că cine lucrează în această zi, va muri de veninul şarpelui; sau că cine nu ţine această sărbătoare zace patruzeci de zile. Există superstiţia că planta numită iarba-mare face minuni contra muşcăturilor de şarpe: femeile sapă această plantă, afumă curtea, grajdurile, casa şi copii pentru a le feri de şarpe şi de fulger. Împotriva înecului, superstiţia spune că e bine să mănânci 40 de chitici (peştişori) în ziua de mucenici. Se spune că după trecrea celor 12 zile ale Babei Dochia începe primăvara.

Postul Paștelui 2020. Postul Paștelui sau Postul Mare, la ortodocși, începe în acest an la data de 2 martie. Fiind cel mai lung şi cel mai aspru din posturile de durată întâlnite în Biserica Ortodoxă, este cunoscut şi sub denumirea de Postul Mare.

Postul Paștelui 2020. Aminteşte şi de postul celor 40 de zile ţinute de Hristos înainte de începerea activităţii Sale mesianice. În vechime, Postul Sfintelor Paşti avea menirea de a-i pregăti pe cei ce urmau să primească botezul în noaptea Învierii. Anul acesta, Paștele pentru creștin ortodocși pică pe 28 aprilie.

Postul Paștelui 2020. În Postul Mare creștinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunțarea la alimentele de proveniență animalice. Mai mult, aceștia trebuie să se înalţe sufletește prin rugăciune alături de fapte bune.

Postul Paștelui 2020. În Postul Paștelui nu se cântă și nu se dansează. Potrivit rânduielilor bisericești, această perioadă de post amintește de suferințele lui Hristos pe cruce. Astfel în această perioadă pentrecerile sunt considerate nepotrivite. Nu se face paradă cu succesul. Chiar dacă ai o viață abundență, în Postul Paștelui ostentația este văzut ca un păcat capital.

Postul Paștelui 2020. Se spune că de la postul propriu-zis pot fi scutiți copiii, femeile gravide, lăuzele și bolnavii, însă asta nu înseamnă că se pot lipsi de postul spiritual și de rugăciuni.

Postul Paștelui 2020. Cum se postește 

Postul Paștelui 2020. „Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel: în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna prima) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.

Postul Paștelui 2020. Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbătă şi duminică de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.

Postul Paștelui 2020. Se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără tinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Sfinţii 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, inainte-serbarea şi dupa-serbarea Buneivestiri (24 şi 26 martie), precum şi în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), iar după unii şi în Joia Patimilor.

Postul Paștelui 2020. La praznicul Buneivestiri (25 martie) şi în Duminica Floriilor se dezleagă şi la peste (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn şi vin, iar când cade în vinerea sau sâmbătă acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin)”, spune părintele Prof. Dr. Ene Branişte, citat de crestinortodox.ro, în Liturgica Generală, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, 1993.