Călin Georgescu ar putea scăpa de controlul judiciar, verdictul se dă joi. Judecătorii îl consideră „pericol social”

Călin Georgescu este așteptat joi, 30 octombrie, în fața judecătorilor de la Tribunalul București, unde se va decide dacă măsura controlului judiciar va fi menținută sau ridicată. Potrivit Realitatea PLUS, care a intrat în posesia deciziei magistraților de la Judecătoria Sectorului 1, judecătorul care a dispus prelungirea măsurii preventive cu încă 60 de zile nu a adus argumente noi. Conform motivării, magistrații îl descriu pe Călin Georgescu drept „un pericol social”.

Mario Nawfal, influencer apropiat de Călin Georgescu, îl umilește pe Nicușor Dan după vizita sa la Iași: „Diplomația s-a întâlnit cu dezastrul de imagine local”. Cum s-a mobilizat presa rusă să-l atace pe președintele României

„Persoana aflată în cauză, sub aceste acuzații, se constată legalitatea și temeinicia prelungirii măsurii preventive de control judiciar pentru următoarele 60 de zile, având în vedere că persoana aflată în cauză, sub aceste acuzații reprezintă un pericol social”, se arată în motivarea instanței.

Hotărârea nu este definitivă, fiind contestată de avocații lui Georgescu, care susțin că decizia este „abuzivă” și lipsită de temeiuri noi.

Alte articole

The Guardian, dezvăluirea momentului: Cum încearcă Rusia să blocheze extrădarea lui Horaţiu Potra din Dubai

Călin Georgescu, optimist cu privire la instaurarea păcii în regiune: „Salut eforturile depuse în acest scop de către președinții american și rus. Am convingerea că pacea se va semna la București”

Georgescu, inculpat pentru șase infracțiuni grave
Judecătoria Sectorului 1 a decis pe 1 septembrie menținerea măsurii controlului judiciar pentru Călin Georgescu, fost candidat la președinția României, judecat pentru mai multe infracțiuni grave. Printre acestea se află infracțiunea de complicitate la tentativa de acțiuni împotriva ordinii constituționale și promovarea ideologiilor fasciste și legionare. Georgescu a calificat decizia instanței drept „un abuz total împotriva legii” și a contestat obligația de a se prezenta săptămânal la poliție.

Călin Georgescu este sub control judiciar din 26 februarie 2025, după ce a fost inculpat pentru șase infracțiuni, potrivit procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Cea mai gravă acuzație este cea de complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, în formă continuată, după ce inițial fusese cercetat pentru instigare.

Procurorii susțin că Georgescu ar fi plănuit destabilizarea României cu sprijinul mercenarilor conduși de Horațiu Potra, mercenar și fost politician din Mediaș, după ce Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024, în care Georgescu s-a clasat pe primul loc.

Motivul pentru care românii din diaspora au votat cu Călin Georgescu

Cercetătorii Sergiu Gherghina și Sergiu Miscoiu au purtat 33 de interviuri cu români stabiliți în Germania, Italia, Spania și Franța. Din mărturiile participanților, reiese că mulți dintre ei și-au exprimat votul în favoarea partidelor naționaliste ca o modalitate de a-și arăta nemulțumirea față de coaliția PSD-PNL și față de președintele aflat în funcție.

Nicușor Dan dezvăluie ce informații a primit de la SRI despre anularea alegerilor. Ce scrie în raportul care l-a scos pe Călin Georgescu din cursa prezidențială

Potrivit cercetării publicate în Sage Journal, numeroși participanți au caracterizat clasa politică ca fiind profund coruptă, acuzând că aceeași conducători „au păstorit țara timp de trei decenii în mod nedemn“. Pentru emigrați, votul a reprezentat o formă de protest activ, menit să elimine politicienii dăunători și să restabilească influența cetățenilor prin mecanisme democratice, precum referendumurile.

„Statul a intrat în colaps total sub acest guvern, spitalele sunt în ruină, multe școli încă nu au toalete și apă. Pe scurt, nu au realizat nimic”, a precizat unul dintre respondenți.

Discursul centrat pe naționalism și religie a rezonat cu o parte semnificativă a alegătorilor, care au fost impresionați de promovarea valorilor tradiționale și a identității naționale românești.

„Diferența dintre români și alte națiuni este că noi rămânem fideli religiei noastre oriunde trăim, acasă sau în străinătate”, spune altul.

Cei care l-au votat pe Călin Georgescu, care a strâns 43% din sufragiile românilor din străinătate, îl vedeau ca pe un lider providențial, capabil să „trezească conștiința națională” a oamenilor.

Sincretismul ideologic al lui, împletind componente ortodoxe, fasciste și mistice, a captat atenția alegătorilor convinși că România traversează o criză spirituală. În rândul acestora, unii îl considerau chiar „un profet trimis de Dumnezeu”.

Alegătorii lui George Simion, mai echilibrați în atitudini, au fost însă captivați de imaginea sa creștin-ortodoxă și de angajamentul de a reuni românii, protejând valorile și tradițiile naționale.

Un segment al respondenților și-a manifestat nemulțumirea față de modul în care România este tratată în cadrul Uniunii Europene, pe care îl percep ca fiind „injust”. Cu toate acestea, majoritatea au pledat pentru continuarea apartenenței țării la UE.

Surprinzător, alegerile electorale ale respondenților nu au fost determinate în mod semnificativ nici de nivelul de educație, nici de perioada petrecută în străinătate, nici de țara în care locuiesc.

Indiferent de nivelul lor de educație, respondenții au arătat o înțelegere profundă a contextului politic românesc. Mulți dintre ei au justificat plecarea din țară ca o consecință directă a performanțelor slabe ale partidelor tradiționale din ultimele două decenii.

Cercetarea arată că teoriile convenționale despre votul emigranților nu se confirmă în totalitate: sprijinul pentru partidele populiste de dreapta pare să fie motivat mai degrabă de un naționalism activ decât de reacții defensive la globalizare.

Autorii studiului au constatat că nivelul de educație sau gradul de integrare nu influențează semnificativ opțiunile de vot, ceea ce contrazice ipoteza „rataților globalizării”.

În schimb, frustrarea acumulată și nostalgia pentru un trecut idealizat au avut un impact mai mare decât campaniile pe rețelele sociale, platformele precum TikTok funcționând mai degrabă ca mijloace de distribuție, fără să determine în mod direct votul.

Participanții nu au invocat social media drept motiv pentru alegerea lor politică, iar factorii decisivi s-au dovedit a fi nemulțumirile față de establishment, dorința de restaurare a identității naționale și preocupările religioase.