UPDATE Călin Popescu-Tăriceanu a declarat marţi că „aşa-zisul demers” al procurorilor, materializat într-un referat transmis Parlamentului pentru presupuse fapte de corupţie, are scopul de a-l intimida şi a afirmat că nu abandonează lupta pe care a început-o „pentru o justiţie corectă”.

El a adăugat că nu îl intimidează acest demers.

Alte Articole

Vestea tristă a dimineții. Din păcate, Alexandru Arșinel...

Gabriela Firea, mărturie din culisele PSD cu privire la intrarea ...

Sorin Grindeanu visează la o ”gară-bibelou”, în Timișoara: ...

„Primul lucru pe care doresc să-l subliniez este că acest aşa-zisul demers al procurorilor, materializat într-un referat transmis Parlamentului pentru presupuse fapte de corupţie, are un scop bine definit, şi anume să mă intimideze pe mine şi pe cei care doresc să mă urmeze în această luptă pe care am declanşat-o cu patru ani în urmă, pentru a semnala excesele şi gravele abuzuri care s-au petrecut în justiţia din România (…). Nu mă intimidează acestei lucruri, acest demers, nu abandonez lupta pe care am început-o şi pe care o voi duce mai departe pentru o justiţie corectă, care să se bazeze pe lege şi numai pe lege. Al doilea lucru este că voi continua demersurile pe care le-am întreprins împreună cu colegii mei pentru reformarea justiţiei. Legile de organizare a justiţiei trebuie finalizate, trebuie aduse corecturile necesare şi, bineînţeles, inclusiv Codul penal şi Codul de procedură penală, în aşa fel încât să nu mai permitem ca justiţia sau acţiunea procurorilor să fie o acţiune discreţionară care să limiteze sau să afecteze drepturile cetăţenilor din România. Până la urmă trebuie să ne punem o întrebare firească: este normal ca statul să plătească pentru aceste grave erori comise în România, în domeniul justiţiei”, a afirmat Tăriceanu, după audierea sa la Comisia juridică.

El a adăugat că demersul procurorilor are „un efect pervers pentru că el instalează neîncrederea în instituţii şi acesta e lucrul cel mai grav”.

„Dă impresia oamenilor că Parlamentul este ocupat, mobilat de oameni care sunt toţi corupţi, că Guvernul este incapabil, că primarii, pentru că şi ei au fost prinşi în acest vârtej, nu conduc localităţile decât spre beneficiul propriu şi sigur că atunci concluzia care vine în mod natural, firesc, este următoarea: Nu ar fi mai bine ca România să fie condusă de 100 de procurori vânjoşi, împreună cu 200 de ofiţeri cu ochi albaştri, care ascultă pe toată lumea şi decid ei cine e bine să conducă România şi cine nu, în pofida voturilor date de cetăţeni? Ce mai contează votul cetăţenilor, lăsaţi-ne pe noi că facem noi curăţenie, îi dăm la o parte pe unii şi îi punem pe ai noştri să conducă ţara. Asta a fost esenţa demersului în ultimii zece ani, făcut de aşa-zisele instituţii care combat corupţia, pentru că corupţia, de fapt, a fost paravanul în spatele căruia s-a desfăşurat o aprigă luptă pentru putere, pentru influenţă”, a susţinut Tăriceanu.

_________

UPDATE Robert Cazanciuc, preşedintele Comisiei juridice din Senat, a spus că fiecare membru al Comisiei Juridice a avut timp şi are în continuare să studieze dosarul, iar Călin Popescu Tăriceanu poate să vină oricând în cadrul Comisiei dacă apreciază că sunt lucruri de clarificat, până la momentul de săptămâna viitoare când va depune acele note scrise.

„Noi suntem aici pe repede înainte, noi suntem într-o procedură în care să ne formăm o anumită convingere. Dacă e nevoie de anumite clarificări ele trebuie aduse pentru a fi foarte siguri de ceea ce vom decide în final”, a afirmat el.

Întrebat dacă săptămâna viitoare marţi va fi dat vot şi raport, întrucât s-ar fi cerut o prelungire, Cazanciuc a spus: „Nu am cerut o prelungire ieri, Biroul Permanent a stabilit în cursul perioadei de 14 zile un termen pentru depunerea raportului. E o procedură prevăzută de lege, nu ne putem juca cu termenele aici, nu putem prelungi practic acest termen. Va fi depus imediat, după dezbaterea de marţi va fi redactat raportul şi va fi trimis în Parlament”.

„Nu este un vot pentru sau un vot împotrivă. Senatul este chemat să exercite o anumită atribuţie. Dacă o să o facă sau nu o să vedem marţi în urma dezbaterilor, ţinând cont de ceea ce am discutat astăzi şi de ceea ce domnul Tăriceanu poate pune în apărarea domniei sale”, a mai spus Cazanciuc.

________

UPDATE Călin Popescu Tăriceanu a fost audiat timp de o oră şi jumătate în Comisia juridică a Senatului, presa neavând acces la lucrările forului legislativ. Preşedintele Senatului nu a făcut declaraţii înaintea începerii şedinţei, dar nici la ieşirea de la audiere. 

________

Comisia juridică a Senatului trebuie să întocmească raportul la solicitarea DNA până pe data de 10 decembrie. 

Conform Regulamentului Senatului, hotărârea privind cererea încuviinţare a urmăririi penală, al cărei proiect este întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, cu respectarea prevederilor art.67 din Constituţia României, republicată. Votul este secret şi se exprimă prin bile. Hotărârea prin care Senatul cere sau nu cere urmărirea penală se publică în Monitorul Oficial.

Din cei 11 membri ai Comisiei juridice din Senat, cinci sunt de la PSD, doi sunt de la PNL şi câte unul de la USR, UDMR şi ALDE. Senatorul Adrian Ţuţuianu, şi el membru al comisiei, a fost exclus din PSD, la acest moment el figurând ca fiind fără apartenenţă la un grup parlamentar. Întrebat în urmă cu două săptămâni cum vor vota senatorii PSD la solicitarea DNA privind ridicarea imunităţii lui Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele PSD Liviu Drqagnea a spus că dosarul va fi studiat cu atenţie. ”Eu sunt Mama Omida, acum sincer?”, a spus şeful PSD, apreciind că ”senatorii PSD au personalitate”

Călin Popescu-Tăriceanu a avut termen cinci zile pentru a-şi studia dosarul întocmit de procurorii DNA şi după lecturarea unei părţi din el preşedintele Senatului a afirmat că acesta „nu are susţinere în acuzare şi este făcut pentru alte scopuri”.

Pe 7 noiembrie, Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut Senatului încuviinţarea începerii urmăririi penale pentru Călin Popescu Tăriceanu. Procurorii susţin că acesta ar fi primit indirect, în perioada 2007 – 2008, pe vremea când era premier, foloase materiale de aproximativ 800.000 de dolari de la o firmă austriacă.

Biroul permanent al Senatului a repartizat Comisiei juridice, în urmă cu două săptămâni, solicitarea DNA şi dosarul care îl vizează pe preşedintele Camerei superioare a Parlamentului.

Raportul Comisiei juridice va fi repartizat de Biroul permanent pe ordinea de zi a plenului.