Cămara toamnei! Fructul oleaginos fără calorii recomandat de toţi nutriţioniştii. De cenu trebuie consumat crud

Castana este fructul oleaginos cu totul aparte. De fapt, este adesea comparată cu cerealele, deoarece valorile sale nutriționale au mai multe în comun cu acestea decât cu alte fructe oleaginoase.
În timp ce alte fructe oleaginoase sunt o sursă bogată de proteine vegetale și grăsimi sănătoase, castanele au o proporție foarte mică din acești nutrienți. În schimb, ele se remarcă printr-un conținut ridicat de carbohidrați și o cantitate semnificativă de fibre. Totuși, din cauza procentului redus de grăsimi, castanele au și o valoare energetică mult mai mică decât celelalte fructe oleaginoase. Potrivit Fundației Spaniole de Nutriție (FEN), 100 de grame de castane conțin doar 209 kilocalorii, notează El Espanol.
Mămăligă cremoasă după reţeta Jamilei. E atât de gustoasă că-ţi vine s-o mănânci goală
Prin comparație, alte fructe oleaginoase pot depăși 600 de kilocalorii la 100 de grame, datorită conținutului ridicat de grăsimi și scăzut de apă. Castanele, în schimb, conțin aproximativ 50% apă în compoziția lor.

Castenele, sursă importantă de potasiu

Castanele sunt interesante și prin conținutul lor de minerale, în special potasiu, pe care îl conțin în cantitate mai mare decât bananele. În timp ce o banană are aproximativ 350 mg de potasiu la 100 g, castanele pot conține până la 500 mg la aceeași cantitate, conform FEN.
„Organismul are nevoie de potasiu pentru aproape toate funcțiile sale, inclusiv pentru buna funcționare a rinichilor și a inimii, pentru contracția musculară și transmiterea nervoasă”, explică Institutele Naționale de Sănătate din Statele Unite (NIH).
Potrivit aceluiași organism, bărbații adulți ar trebui să consume zilnic aproximativ 3.400 mg de potasiu, iar femeile 2.600 mg. FEN recomandă un consum optim de 3.500 mg zilnic pentru ambele sexe.

Un nou sortiment de miere de albine i-a cucerit iremediabil pe români. Este gustoasă și bogată în principii nutritive. Apicultor: „O miere destul de rară, care poate fi folosită în diferite tratamente. E foarte bogată în seleniu, în zinc, minerale”

Din fericire, potasiul se găsește în numeroase alimente. În prezent, sunt tot mai populare înlocuitorii sării care reduc conținutul de sodiu prin adăugarea de potasiu – o opțiune benefică pentru persoanele cu tensiune arterială ridicată, deși este recomandat consultul medicului înainte de utilizare.

Fructul de toamnă are şi alte beneficii: fosfor și vitamine din complexul B

Castanele sunt, de asemenea, o sursă de fosfor, un mineral asociat adesea cu funcțiile cognitive, dar care, în realitate, se regăsește în mare parte în oase, dinți și materialul genetic (ADN). „Organismul are nevoie de fosfor pentru a produce energie și pentru a realiza multe procese chimice importante”, precizează NIH.
Totodată, castanele conțin vitamine din complexul B, esențiale pentru metabolism și sistemul nervos.

De ce nu e bine să le mâncăm crude

Deși sunt o gustare foarte sănătoasă, castanele crude pot avea un gust neplăcut. De aceea, castanele coapte sunt cele mai populare în Spania. Aceste fructe oleaginoase conțin o cantitate mare de taninuri, compuși fenolici prezenți atât în partea comestibilă, cât și în coajă, care provoacă o senzație de astringență — acea senzație de uscăciune și asprime în gură.

E vremea castanelor coapte! Cum preparăm în casă fructul tomanei și care sunt beneficiile

Potrivit cumvaplace.ro. în Maramureș, prin Bihor și chiar în Banat, sunt la ele acasă, așa cum sunt și castanii comestibili. Iar dacă chiar nu le găsiți, sigur le veți întâlni la mai toate târgurile de Crăciun din Ungaria și până în Franța. Pe lângă vinul fiert și aromatizat și turta dulce, nimic nu strigă ”sărbătoare” mai bine decât castanele!

Mai rar se găsesc în supermarketurile noastre, dar în ultimii ani parcă le-am întâlnit ceva mai des, totuși. Nepreparate, pentru că sub formă de piure, la borcan, le găsim cam peste tot. Dar tot mai bune sunt făcute acasă!

Castanele comestibile sunt considerate delicatese, tocmai pentru că arborii nu cresc chiar peste tot. Arborele nu este unul pretenţios, însă are, totuşi, nevoie de unele condiţii climatice specifice. Castanul comestibil preferă zonele unde plouă mult, din acest motiv regiunea Baia Mare este renumită pentru plantaţiile sale de castani, iar mai spre sud, zeci de hectare de castan comestibil sunt în Gorj, la Tismana şi în Peştişani. Povestea spune că plantaţiile de castani de aici ar fi fost înfiinţate de ctitorul Mănăstirii Tismana, călugărul Nicodim, care a adus arborele de castan comestibil tocmai din Grecia, de la muntele Athos, acum mai bine de 500 de ani.

Castanul comestibil este cultivat în multe zone ale Europei, fiind cunoscut încă de pe vremea Romei antice, când a fost introdus treptat în regiuni mai nordice decât arealul său natural. Mai târziu, începând cu Evul Mediu timpuriu, castanul comestibil a început să fie cultivat de călugări în grădinile mânăstirilor. Astăzi, în afara livezilor, exemplare vechi de sute de ani pot fi găsite în întreaga Europă, din Anglia până în România și din Italia până în Germania.

Există patru varietăți de castane comestibile: americane, europene, chinezești și japoneze. Atunci când sunt gătite (fierte sau la cuptor), castanele au o textura similara cu cartofii, dar sunt foarte dulci. De altfel, castanele au fost principalele produse de amidon în Europa, până la introducerea cartofului.

Dacă mergeți într-o zonă unde cresc castani, pentru a recunoaște arborele cu fructe comestibile, este suficient să vă uitați la învelișul țepos. Acea carcasă spinoasă este clar diferită de cele sălbatice, țepii fiind mult mai lungi, mai fini și mai deși. În plus, în interior sunt câte 2 sau 3 fructe, mai plate decât castanele sălbatice și cu un mic vârf. Seamănă cu o inimioară!

Beneficiile castanelor

Sursă bună de antioxidanți – inclusiv vitamina C și alți nutrienți și compuși vegetali care protejează celulele de deteriorare și pot ajuta la protejarea împotriva bolilor cronice.
Castanele pot ajuta la protejarea inimii de stresul oxidativ. Sunt, de asemenea, o sursă bună de potasiu, important pentru reglarea tensiunii arteriale
Bogate în fibre, care susțin funcția digestivă. Fibrele acționează, de asemenea, ca un prebiotic, alimentează bacteriile intestinale și, la rândul lor, ajutând la menținerea unui intestin și mediu intestinal sănătos.
Pot ajuta la reglarea glicemiei – deși au mai mulți carbohidrați decât alte nuci, fibrele suplimentare pe care le conțin ajută la reglarea eliberării lor. Iar antioxidanții par să îmbunătățească răspunsul celulelor noastre la insulină
Pot ajuta chiar la controlul greutății, tot prin aportul de fibre. De asemenea, au mai puține grăsimi și calorii. În plus, sunt studii care sugerează că adăugarea castanelor comestibile în dietă poate reduce acumularea de grăsime de pe abdomen

Castanele dulci sunt utilizate ca ingredient mai ales de către fabricanții de ciocolată și delicatese, fiind frecvent coapte sau prăjite. Sub forma lor prăjită sunt foarte apreciate în Franța, Italia și, mai ales, în Corsica. Coacerea sau prăjirea se pot face fie integral, fie sub formă granulară, obținându-se un fel de făină. Există chiar o varietate de mămăligă corsicană (denumită polenta sau pulenta) care folosește ca ingredient de bază făină dulce de castane comestibile.

Castanele coapte, un deliciu

Cum se coc castanele?

Pe lângă vinul fiert și aromatizat și turta dulce, nimic nu strigă ”sărbătoare” mai bine decât castanele coapte!

INGREDIENTE

300 g castane (pentru fiecare dintre variantele propuse)
Rozmarin
Oregano
Sare grunjoasă

VARIANTA 1

Spălați castanele în multă apă rece și le puneți apoi la scurs.
Cu ajutorul unui cuțit cu lama scurtă (și, eventual, cu vârful curbat) crestați castanele pe lungimea și lățimea lor.
Într-o tigaie cu fund mai gros puneți un strat generos de sare de bucătărie, aproximativ de 2-3 cm. Deasupra așezați o folie de aluminiu și puneți castanele, într-un singur strat, cu partea crestată în sus.
Presărați ceva sare, puneți și o crenguță de rozmarin, oregano. Acoperiți cu un capac potrivit. Le țineți pe foc 25-30 de minute și după ce s-au copt le răsturnați într-o cârpă curată. Opțional, mai puneți niste sare, și le lăsați pentru 5 minute înainte de a le curăța de coji.

VARIANTA 2

Spălați castanele în multă apă rece și le puneți apoi la scurs.
Cu ajutorul unui cuțit cu lama scurtă (și, eventual, cu vârful curbat) crestați castanele pe lungimea și lățimea lor.
Fierbeți castanele crestate în apă pentru 3 minute din clipa în care fierbe lichidul. Le scoateți cu o spatulă într-un castron.
Tapetați o tavă cu folie de aluminiu, presărați niște sare, puneți castanele, oregano și/sau rozmarin.
Închideți bine folia, astfel încât să sigilați bine castanele, și le coaceți, la 250 de grade, 15 de minute, Le curățați de coji imediat ce s-au răcorit puțin. Dacă se răcesc, castanele coapte se curăță destul de greu membrana care îmbracă miezul.

Piure de castane

Spălați castanele
Crestați fiecare fruct în parte, în zona dinspre vârf, pe partea mai plată
Așezați-le într-un singur strat pe hârtie de copt, în tavă la cuptor
Coaceți pentru aproximativ 20 de minute, dar la jumătatea timpului întoarceți-le
Lăsați la răcit, decojiți fiecare castană în parte
Într-un vas ceva mai înalt puneți apă la fiert, adăugați zahăr și apoi lăsați castanele să fiarbă până aproape se elimină lichidul.
Adăugați vanilie
Strecurați apa și puneți castanele în mixer
În funcție de cât de densă doriți consistența piureului, adăugați sau nu din apa cu zahăr în care au fiert sau puneți lapte.
Odată răcit, poate fi păstrat în frigider până la 10 zile, dar poate fi și congelat

Piureul de castane se mănâncă simplu sau cu frișcă ori ciocolată:

Întindeți peste pâine prăjită, vafe sau clătite
Amestecați în iaurt simplu, brânză ricotta sau fulgi de ovăz
Amestecați piureul în glazură pentru o prăjitură sau cupcake

Urmarește RomaniaTV.net și pe