Proiectul spune că Ținutul Secuiesc poate deveni regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României iar limbile maghiară și română vor fi folosite în instituțiile publice de cetățenii domiciliați în Ținutul Secuiesc.

 

Autonomia regională va fi exercitată de un Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret și liber exprimat, precum și de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta.

 

Totodată, inițiativa prevede că Ținutul Secuiesc poate avea președinte cu u mandat de patru ani dar și autorități locale – un Consiliul Scaunal, un Consiliu Comunal, Consiliul Orășenesc, Consiliul Municipal și primar.

 

De asemenea, statutul de regiune autonomă a Ținutului Secuiesc poate fi desființat numai printr-un referendum organizat în Ținutul Secuiesc.

„Ca expresie a identității sale istorice, în scopul asigurării egalității de șanse a cetățenilor și protecției identității naționale maghiare, locuitorii Ținutul Secuiesc se constituie în comunitate autonomă. Ordinea administrativă a Ținutului Secuiesc se bazează pe condițiile geografice, economice, sociale și culturale, pe dezideratul istoric al populației acestuia privind asigurarea autonomiei. Aspirația locuitorilor regiunii la autonomie are ca obiectiv participarea democratică a cetățenilor la viața societății, la dezvoltarea economico-socială, la sprijinirea și ocrotirea realizării intereselor teritoriale”, susțin în expunerea de motive a proiectului de lege inițatorii UDMR.

 

Inițiativa va intra în dezbaterea Senatului și va avea același parcurs în comisii și apoi în plen. De precizat este că inițiativa legislativă nu poate fi adoptată tacit de camera decizională, regulamentul comun al Parlamentului dar și Constituția impune dezbaterea și votul de către cel puțin o cameră.