Camera Deputaţilor şi Senatul, în sesiune ordinară de luni UPDATE

UPDATE Senatul a stabilit luni componenţa Biroului permanent, pentru a doua sesiune ordinară a acestui an, a şasea a legislaturii 2016 – 2020.

UPDATE A doua sesiune ordinară a Senatului din acest an şi a şasea a legislaturii 2016 – 2020 a început luni, cu intonarea Imnului naţional.

Din cei 136 de senatori şi-au anunţat prezenţa 104.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ca la începutul fiecărei sesiuni ordinare, va fi aleasă noua componenţă a Biroului permanent. Propunerile nominale pentru funcţiile de vicepreşedinte, secretar şi chestor repartizate se anunţă plenului Senatului de către liderii grupurilor parlamentare, lista candidaţilor propuşi fiind supusă în întregime votului senatorilor. Noul Birou permanent se aprobă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.

Alte articole

Gigi Becali, atac la Simion după ce AUR a anunţat moţiune de cenzură: „Tâlharilor! Papiţoilor! Toţi la Jilava, la închisoare”

Talonul de pensie va include cod QR sau cod de bare. ce se schimbă pentru seniori

_______

UPDATE Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a stabilit, luni, noua repartizare a funcţiilor din conducerea forului legislativ pe grupuri parlamentare, faţă de sesiunea parlamentară precedentă PSD cedând USR un post de vicepreşedinte.

Astfel, în actuala sesiune parlamentară, PSD va avea 2 vicepreşedinţi ai Camerei, faţă de 3 cât a avut în sesiunea trecută, un secretar şi un chestor.

PNL va avea în continuare un post de vicepreşedinte, unul de secretar şi unul de chestor, USR va avea un post de vicepreşedinte. ALDE va avea un post de chestor, la fel şi UDMR. Minorităţile, Pro România vor avea cât un post de secretar.

Grupurile parlamentare urmează să-şi desemneze reprezentanţii pentru aceste posturi, iar lista va fi votată de plenul Camerei Deputaţilor prin vot secret. 

_______

În prima şedinţă a fiecărei Camere se alege noua componenţă a Birourilor permanente, adică vicepreşedinţii, secretarii, chestorii acestor foruri. Alegerea membrilor Biroului permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora, potrivit configuraţiei politice şi negocierii liderilor de grupuri.

Listele candidaţilor propuşi pentru Birourile permanente se supun votului Camerei Deputaţilor, respectiv Senatului.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a convocat luni pentru ora 13,00 şedinţa Biroului permanent, urmând ca plenul să înceapă la ora 16,00.

La Senat, şedinţa Biroului permanent este convocată tot pentru ora 13,00, urmând ca de la ora 14,00 să aibă loc grupurile parlamentare, iar plenul la ora 16,00.

Sesiunea începe sub semnul unei posibile schimbări a majorităţii parlamentare, după ieşirea ALDE de la guvernare.

La Senat, se preconizează şi schimbarea preşedintelui forului legislativ, după ce Călin Popescu-Tăriceanu, liderul ALDE, a anunţat, săptămâna trecută, odată cu retragerea ALDE de la guvernare, că îşi va depune demisia din funcţia de preşedinte al Senatului la începutul sesiunii.

Preşedintele PSD, Viorica Dăncilă, afirmat sâmbătă la Mamaia că, după ce Călin Popescu-Tăriceanu îşi va da demisia din funcţia de preşedinte al Senatului, unul dintre vicepreşedinţii social-democraţi ai acestui for ar putea asigura interimatul. Ea a infirmat varianta potrivit căreia ar fi discutat cu liderul grupului ALDE, Daniel Zamfir, să preia preşedinţia Senatului şi să treacă la PSD.

Vicepreşedintele PSD Gabriela Firea a spus că în această perioadă au loc negocieri între parlamentarii PSD şi ai celorlalte partide parlamentare pentru menţinerea majorităţii.

Senatorul Ilie Niţă a declarat săptămâna trecută că a demisionat din ALDE şi a trecut la PSD, dar potrivit procedurii, acest fapt trebuie anunţat oficial în plenul Senatului.

Potrivit regulamentului Senatului, presedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordinea descrescătoare a mărimii grupului parlamentar, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorităţii senatorilor prezenţi.