TikTok este, în continuare, fieful fanilor așa-zisului curent suveranist din România. Platforma de socializare chineză reprezintă sursă de informare pentru aceștia și totodată mediu de propagare a mesajelor proruse.
De câteva săptămâni, TikTok este gazda unei veritabile campanii prin care sunt lansate apeluri de înrolare a românilor în armata lui Vladimir Putin și mesaje prin care diferiți internauți își declară dorința de a obține cetățenia rusă.
Postările cu pricina s-au viralizat rapid, fenomenul fiind în creștere evidentă după turul 2 al prezidențialelor, notează hotnews.
Iată, mai jos, o parte a mesajelor promovate intens pe TikTok după victoria lui Nicușor Dan în ”finala” pentru Cotroceni contra lui George Simion.
Numărul 5.339.053 este fix cel al voturilor obținute de George Simion în turul 2 al prezidențialelor, insuficient însă pentru a-l învinge pe proeuropeanul Nicușor Dan.
Alte mesaje sunt pe aceeași linie a solidarității cu Rusia și Putin contra Ucrainei:
În alte mesaje este promovată știrea falsă conform cărei SUA își vor retrage trupele din România, urmând să ia și scutul de apărare de la Deveselu!
Multe dintre clipurile postate pe TikTok au ca fundal sonor ”Katiușa”, melodie din repertoriul sovietic, compusă în 1938 și reluată constant la comemorările victoriei URSS împotriva Germaniei naziste, scrie Ziarul de Gardă, publicație din Republica Moldova.
Melodia ”Katiușa” a provocat controverse anul acesta, în martie, când a fost interpretată la festivalul ”Mărțișor” din Republica Moldova, de către trupa Klezmer Band.
”Este esențial să analizăm cu responsabilitate simbolurile promovate în spațiul public, mai ales în contextul sensibil al războiului din Ucraina”, a reacționat atunci Ministerului Culturii din Republica Moldova.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) spune, despre mesajele proruse viralizate pe TikTok, că fac parte, cel mai probabil, ”dintr-o serie de dezinformări și zvonuri alarmiste subscrise acțiunilor care speculează contextul generat de războiul de agresiune pe care Federația Rusă îl desfășoară în prezent în Ucraina”.
Reprezentanții ministerului mai spun că s-a decis, la nivel instituțional, ”combaterea acelor dezinformări care fie se propagau în mediul online în număr mare (aceeași temă preluată pe multe conturi într-un interval scurt de timp), fie erau postate de o singură sursă, dar cu potențial major de viralizare”.
MApN se implică activ în combaterea campaniilor de manipulare online, inclusiv prin platforma InfoRadar – Detectorul Dezinformării. Potrivit ministerului, decizia de combatere, atât prin platforma INFORADAR cât și prin canalele oficiale de social media, ”s-a luat de cele mai multe ori prin luarea în considerare a efectelor nocive ale dezinformărilor (inducerea panicii și incertitudinii, asimilarea de către public a unor informații vădit false)”.
”Totuși, în majoritatea cazurilor, este greu de stabilit intenția celor care au răspândit informațiile false (intenții ostile, acțiuni cu rea-credință sau doar cetățeni îngrijorați)”, au răspuns reprezentanții ministerului întrebați cu privire la cine și de ce coordonează aceste campanii pe rețelele de socializare.