„Angela Merkel a acționat cu un om politic excepțional într-un moment în care relațiile între Est și Vest se aflau în pragul celei mai grave crize geopolitice de la încheierea războiului rece”, scrie The Times.

Publicaţia recunoaşte contribuția cancelarului german la „negocierile tensionate între Occident și liderul de la Kremlin, Vladimir Putin”, după alipirea peninsulei Crimeea la Federația Rusă. Merkel a condamnat acest demers al Rusiei, care schimbă istoria contemporană şi care a inspirat, ulterior, adevărate războaie locale, în regiunile separatiste cerând independenţă faţă de Ucraina.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Bill Burns, directorul CIA: „Ucraina ar putea pierde războiul ...

Război în Orientul Mijlociu: Israelul a atacat Siria cu avioane ...

Citeşte şi Mesajul lui Merkel şi Hollande către Poroşenko şi Putin: NU mai PIERDEŢI TIMPUL

În toate aceste evoluţii, cancelarul german a încercat să convingă Kremlinul să revină în cadrul sistemului juridic internațional. Merkel a încercat să îl convingă pe liderul rus să se aşeze la masa negocierilor, dar de fiecare dată acestea au avut cel mult un succes temporar, rămas în stadiul depromisiuni, în timp ce „pe teren” continuau luptele între rebelii proruşi, ajutaţi de mercenari din Rusia despre care Kremlinul a negat întotdeauna că ar fi fost implicaţi în luptele din estul Ucrainei.

Citeşte şi Donald Tusk: Uniunea Europeană trebuie să adopte o STRATEGIE pe TERMEN LUNG cu Rusia

Negocierile neavând rezultatul scontat, Merkel şi partenerii săi din comunitatea internaţională au impus sancţiuni Rusiei. Momentul-cheie care a dus pe cancelarul german la această decizie a fost doborârea avionului de linie malaezian deasupra Ucrainei, de către separatişti înarmaţi şi instruiţi de Rusia, mai scrie The Times. „Putin trăieşte într-o altă lume”, spunea Merkel atunci.

Citeşte şi Zilele lui Putin la Kremlin sunt numărate. Cine spune asta

Revista, care a numit-o pe Merkel „o doamnă necesară”, estimează că ea ar avea ca obiective, în 2015, în primul rând, „să asigure ca în martie 2015, sancțiunile UE să fie prelungite, să sincronizeze atitudinea UE față de Putin cu cea a SUA, care pledează pentru „strângerea lațului” în jurul președintelui rus și descurajarea lui Putin de a face noi demersuri nesăbuite prin implicarea şi influenţarea Republicii Moldova sau în ţările baltice.

Publicaţia britanică şi-a exprimat, totuşi, şi unele reyerve, principala fiind aceea că Germania  s-ar putea să nu mai poată juca un rol central în gestionarea UE. „Dacă Merkel, focalizându-și atenția pe vindecarea relațiilor dintre Est și Occident, va înceta să acorde atenție cangrenării relațiilor între Nord și Sud în zona euro, aceasta ar fi o ironie teribilă”, consideră jurnaliștii britanici. Dacă Angela Merkel a lăsat să se înțeleagă că zece ani la putere sunt suficienți, ea este „femeia de care ar fi nevoie într-o lume plină de bărbați periculoși”, este concluzia exprimată de The Times.