CÂND ar putea avea loc următorul CUTREMUR DEVASTATOR în ROMÂNIA

CUTREMURELE mari pot lovi oricând din nou România. „Problema aceasta a protecției seismice împotriva dezastrelor e o problemă de continuitate și de competență. Și de cunoașterea istoriei, până la urmă. Toată lumea spunea că între 1940 și 1977, la 37 de ani, se produce cutremurul și noi am spus că următorul cutremur trebuie să se producă la 37-40 de ani. Necunoscând bine istoria, uitați-vă, întorcându-ne în urmă, între 1802 și 1838, iar 37 de ani, în 1600, iar 37, deci apar niște momente în care apare un cutremur de adâncime 150 de kilometri, foarte adânc, și unele la 100 de kilometri, tot adânc, dar totuși… Ei, ce se întâmplă? Aceste grupări apar cu anumită frecvență, care m-a surprins și pe mine – 70 de ani, 70 de ani, 90 de ani. Ne punem un semn de întrebare. Următorul va fi la 70 de ani, deci 2040? Deci, sunt niște ciclicități și lucruri pe care nu putem să le interpretăm decât printr-o socoteală statistică și o cunoaștere corectă a istoriei”, a explicat Nicolae Noica, potrivit Digi24.ro.

Citeşte şi Circa 80% dintre români nu ştiu ce să facă în caz de cutremur

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ce se poate întâmpla cu turnurile de sticlă din București la un cutremur mare?

Fostul ministru al Lucrărilor Publice spune că n-ar fi trebuit să fie autorizate construcții atât de înalte în centrul Bucureștiului, în zonele protejate. „Toată lumea a dat voie să facă acest lucru și la un eventual cutremur, nu se va pune problema prăbușirii, ci, din cauza marilor deplasări, care ajung la un metru jumătate – doi metri la partea de sus – eu am văzut în 77, pe 4 martie, seara, la 9:30, acest lucru: deplasări de 1,5-2 metri – din cauza acestor deplasări, se vor sparge geamurile, pentru că peste tot, vedeți, mergem pe sistemul ăsta, și Doamne ferește să cadă în capul cuiva…”, a comentat fostul ministru.

El a admis că, în principiu, aceste clădiri sunt urmărite de Inspecția de Stat în Construcții.

Pe de altă parte, Nicolae Noica spune că există în București zone mai periculoase pentru construcții înalte și există o hartă în acest sens. Sunt zonele unde există pământ nisipos și apă, a explicat fostul ministru. „Spre exemplu, lângă Biserica Armenească, s-a dat aviz la o construcție înaltă de 80 de metri, pe care trebuia să o încastrezi în pământ 30 de metri. În momentul în care au început să facă săpăturile, pentru că s-a dezghețat mai repede decât se așteptau constructorii și nu luaseră măsuri, nisipul, apa de alături a ieșit și atunci s-a distrus Biserica Armenească, țineți minte că a fost o situație foarte gravă”, a povestit specialistul.

Citeşte şi CUTREMUR în România, la 38 de ani de la marele seism din 1977

Ce înseamnă bulină roșie pe clădiri?

Nicolae Noica este inventatorul sistemului cu bulina roșie aplicată clădirilor cu risc seismic. El este nemulțumit că de problema consolidării clădirilor au ajuns să se ocupe acum nespecialiștii și blamează firmele de construcție care vizează profituri mari pentru aceste lucrări.