Dacian Cioloş are, miercuri, o primă serie de întâlniri cu liderii partidelor parlamentare. Potrivit unor surse politice, citate de Mediafax, Cioloş ar urma să prezinte sâmbătă lista miniştrilor din Cabinetul său.

Birourile Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului s-ar putea reuni luni pentru a stabili calendarul audierii în comisii a celor care vor fi propuşi să facă parte din Guvern, iar marţi s-ar putea întruni plenul pentru votul de învestire a Cabinetului.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Anunțul Ministerului Muncii: cum se vor plăti pensiile pe luna ...

Marcel Ciolacu: ”Județul Timiș merită investiții guvernamentale ...

În cazul unui vot favorabil în Parlament, noul Cabinet ar putea depune marţi seară jurământul de credinţă, în faţa preşedintelui, iar miercuri să aibă prima şedinţă la Palatul Victoria.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, şi ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ar putea să îşi păstreze portofoliile în Guvernul pe care îl pregăteşte premierul desemnat, Dacian Cioloş, fiind posibil ca Sorin Cîmpeanu să fie şi vicepremier

Potrivit surselor citate, Dacian Cioloş va discuta miercuri cu ALDE pentru a obţine susţinerea grupului în Parlament, în condiţiile în care premierul desemnat ar fi de acord să îl păstreze în Cabinetul său pe actualul prim-ministru interimar, Sorin Cîmpeanu. Acesta ar urma să îşi păstreze portofoliul de la Ministerul Educaţiei. Decizia ar fi susţinută şi de la Palatul Cotroceni, au mai declarat sursele citate. Mai mult, Sorin Cîmpeanu ar putea primi chiar funcţia de vicepremier în Guvernul Cioloş.

O altă propunere este ca ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, să îşi continue şi el mandatul. Aurescu a fost susţinut în Cabinetul Ponta de către PSD, însă rămânerea acestuia în Executiv nu ar fi o solicitare a social-democraţilor, ci o dorinţă a premierului desemnat, Dacian Cioloş.

Pe de altă parte, potrivit unor surse social-democrate, la întâlnirea dintre Dacian Cioloş şi liderii PSD se va discuta şi posibilitatea ca un ministru susţinut de social-democraţi să facă parte din Guvern, în schimbul sprijinului PSD. Numele vehiculat în acest moment este cel al sociologului Vasile Dâncu, variantă discutată în partid anterior pentru postul de prim-ministru. PSD nu a avansat un portofoliu pentru Vasile Dâncu, iar această variantă va fi luată în discuţie doar în cazul în care PSD decide să acorde sprijin pentru Dacian Cioloş, cel puţin la votul de învestitură, lucru care încă nu a fost hotărât.

Fostul ministru al Internelor Constantin Dudu Ionescu, în prezent consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, este o variantă luată în calcul de premierul desemnat, Dacian Cioloş, pentru portofoliul de la Interne.

Copreşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu a precizat, miercuri, că, în urma discuţiilor pe care le-a avut cu Klaus Iohannis, a tras concluzia că Dacian Cioloş urmează să prezinte luni, în Parlament, programul şi echipa ministerială.

„Probabil că, la acest moment, nici echipa de guvernare nu este conturată și nici programul. Din ce știu, din ce am discutat cu președintele Iohannis, premierul urmează, luni, să prezinte în Parlament programul și echipa ministerială, urmând ca luni și marți să fie audierile și marți spre seară să urmeze votul de învestitură„, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, la Senat.

Tăriceanu a adăugat că ALDE își va exprima poziția față de un nou Cabinet conturat în jurul lui Dacian Cioloș, după ce acesta își va prezenta viziunea guvernamentală și programul. „Cel mai corect este, întâi, să-i dăm posibilitatea premierul să își prezinte intențiile, liniile directoare de acțiune. După aceea, vom analiza împreună cu colegii mei din conducerea ALDE și ne vom putea preciza care ne este poziția„, a adăugat Tăriceanu.

El a mai spus că i-a prezentat președintelui Klaus Iohannis anumite principii de guvernare promovate de către ALDE, adăugând că acestea vor fi, cel mai probabil, discutate și cu premierul desemnat în timpul întrevederii de miercuri.Dacian Cioloş, desemnat de preşedintele Klaus Iohannis pentru funcţia de premier, are la dispoziţie 10 zile pentru întocmirea listei şi a programului de guvernare, cu care să se prezinte în faţa Parlamentului pentru obţinerea votului de încredere, pentru învestire fiind necesare 274 de voturi.

Ce prevede Constituţia

Constituţia  României prevede, la articolul 85, alineatul 1, că „preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament„.

Articolul 103 din Constituţie, alineatul 1, stabileşte totodată că „preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament„.

Ce urmează după desemnare. Paşii prevăzuti de Constituţie:

– Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor (articolul 103, alineatele 2 şi 3) 

CITEŞTE ŞI: Dacian Cioloş, PRIMELE DECLARAŢII după desemnare: Ce angajamente îşi ia noul premier

Pentru a fi învestit, noul Guvern are nevoie de voturile favorabile a 274 de parlamentari, în total fiind 547 de senatori şi deputaţi.

În actuala configuraţie a Parlamentului, PSD are 197 de senatori şi deputaţi, PNL – 176, UNPR – 64, ALDE – 37, UDMR – 25, PND – 12, grupul minorităţilor naţionale – 17, alţi 14 deputaţi şi 5 senatori fiind neafiliaţi.

În cazul unui vot favorabil în Parlament, primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa preşedintelui României, jurământul de credinţă. Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul începând de la data depunerii jurământului.

Constituţia mai prevede că, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură” (articolul 89 din Constituţie, alineatul 1″. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. (articolul 89, alineatul 2)

Potrivit Constituţiei, articolul 89, alineatul 3, „Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă”.