Candidatul PES la preşedinţia Comisiei Europene, Nicolas Schmit, sprijină intrarea României în Schengen şi denunţă extrema dreaptă – „o otravă a democraţiei”

Candidatul Partidului Socialiştilor Europeni (PES) la preşedinţia Comisiei Europene, Nicolas Schmit, şi-a exprimat sâmbătă, în cadrul unei conferinţe de presă, la Roma, sprijinul pentru aderarea deplină a Bulgariei şi României la Schengen.

„Este timpul ca Bulgaria să adere pe deplin la Schengen. Am susţinut întotdeauna Bulgaria şi România”, a declarat Schmit, citat de corespondentul BTA în Italia.

Luxemburghezul Nicolas Schmit a primit sâmbătă sprijinul PES pentru a fi cap de listă la alegerile europarlamentare din 6-9 iunie şi pentru a candida la preşedinţia Comisiei Europene pentru perioada 2024-2029, în cadrul congresului partidului care a avut loc la Roma.

Un buchet de trandafiri roşii şi o ovaţie în picioare din partea familiei socialiste europene au urmat anunţului că Schmit a fost proclamat în unanimitate, prin ridicare de mână, să fie imaginea campaniei electorale europene şi să lupte pentru a răsturna toate sondajele care îi plasează ca a doua forţă în Parlamentul European în legislatura 2024-2029, relatează EFE.

Alte articole

POLITICO: Europa se înclină spre dreapta. PPE câștigă alegerile din UE. Pe locul doi, socialiștii

REPORTAJ INEDIT România TV / Puhoi de lume la malul mării în ziua votului. „Dacă diseară ajungem în timp, o să votăm”

Ciolacu a obţinut români pe listele alegerilor din Italia: „Europa are nevoie de mai multe politici sociale”.
”Sunt pregătit să conduc familia noastră politică, să susţin ideile noastre, să vorbesc cu cetăţenii, cu lucrătorii, cu agricultorii, să le ascult preocupările, să practic un dialog puternic şi să prezint proiectele noastre social-democrate puternice”, a declarat Schmit.

Centrul de convenţii La Nuvola de la periferia capitalei italiene a găzduit sâmbătă congresul la care au participat şefi de stat şi de guvern socialişti, printre care şi premierul Marcel Ciolacu, precum şi comisari din această familie politică, eurodeputaţi şi reprezentanţi naţionali.

Avertismentele privind riscurile de a deschide uşa extremei drepte au presărat o dimineaţă de discursuri ale liderilor care s-au angajat să militeze pentru o Europă socială şi ecologică, cu locuri de muncă de calitate, bine plătite şi o apărare a drepturilor sociale, a serviciilor publice şi a egalităţii.

În aceeaşi ordine de idei este şi manifestul PES pentru alegeri, convenit de întreaga familie politică şi aprobat sâmbătă, care denunţă extrema dreaptă ca fiind „o otravă pentru democraţie” şi critică, de asemenea, forţele conservatoare şi liberale europene pentru că au permis ca extrema dreaptă să ajungă la putere.

”Extrema dreaptă vrea să învrăjbească oamenii unii împotriva celorlalţi, în timp ce noi vrem să-i unim”, se arată în manifest, care solicită un grup social-democrat „mai puternic” în Parlamentul European după alegerile europene, pentru a garanta influenţa politică în următoarea legislatură.

Într-un interviu acordat agenţiei EFE la Roma, Schmit a închis uşa unei coaliţii cu vreun partid ultraconservator în viitoarea legislatură şi a cerut preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi Partidului său Popular European (PPE), să fie „clari” în această privinţă.

Luxemburghezul a refuzat să coopereze cu grupuri care au o agendă ”ascunsă sau cunoscută” pentru a slăbi Europa sau care nu sunt clare în ceea ce priveşte ”democraţia, drepturile fundamentale, diversitatea sau respectul pentru femei”, după ce Von der Leyen a lăsat pe masă posibilitatea de a coopera cu partide de dreapta precum Fraţii Italiei, al Giorgiei Meloni, care în Parlamentul European împarte grupul cu Vox din Spania.

Siegfried Mureşan, despre şansele lui Iohannis la şefia CE: E pe lista celor cu şanse la o funcţie europeană. E văzut ca un lider care a ţinut România pe direcţia europeană în ultimii 10 ani
Săptămâna viitoare, PPE o va desemna oficial pe Ursula von der Leyen drept candidatul său principal în cadrul unui congres la Bucureşti.

Sondajele îi plasează pe social-democraţi ca a doua forţă în viitorul Parlament European, cu o marjă largă faţă de liberali, extrema dreaptă şi ultraconservatori care se luptă pentru locul trei, dar şi departe de PPE, conservator, care ar urma să câştige alegerile, conform pronosticurilor.