Mircea Diaconu a strâns numărul necesar de semnături pentru a intra în cursa pentru Parlamentul European. Actorul se aşteaptă însă ca dosarul de candidatură să îi fie contestat, în condiţiile în care instanţa supremă i-a interzis dreptul de a ocupa o funcţie publică pentru o perioadă de 3 ani. Între timp, ANI a informat Biroul Electoral Central cu privire la faptul că Mircea Diaconu nu îndeplinește condiţiile legale pentru validarea candidaturii acestuia pentru Parlamentul European.

Miercuri, Agenţia Naţională de Integritate a informat Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2014 cu privire la faptul că Mircea Diaconu nu îndeplinește condițiile legale pentru validarea candidaturii acestuia pentru Parlamentul European.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Veste proastă pentru Nicușor Dan. Intrarea Gabrielei Firea ...

Gabriela Firea a anunțat strategia de comunicare și planurile ...

„Potrivit unei decizii emise de Înalta Curte de Casație și Justiție, starea de incompatibilitate în care s-a aflat domnul Mircea Diaconu a fost menținută definitiv și irevocabil, acesta aflându-se și sub interdicția prevăzută de lege de a ocupa o funcție eligibilă timp de trei ani. În scrisoarea transmisă Biroului Electoral Central, Agenția arată faptul că, deși în prima teză a alin. (2) din art. 25 din Legea 176/2010 se precizează faptul că „persoana eliberata din funcție urmare a constatării incompatibilității este decăzută din dreptul de a ocupa o funcție timp de trei ani, cu excepția celor electorale”, în a doua teză, legiuitorul menționeză expres, cu titlu de excepție, faptul că „dacă acea persoană a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioada de trei ani”. Astfel, prin funcție eligibilă se înțelege orice funcție aleasă, întrucât legislația nu face distincție între funcțiile eligibile din cadrul Parlamentului României, Parlamentului European – sau alte categorii de autorități formate ca urmare a unui proces electiv. A acepta ideea potrivit căreia candidatura acestuia ar îndeplini condițiile legale având în vedere faptul că funcția eligibilă de senator nu este aceeași cu funcția eligibilă de europarlamentar, ar însemna nerespectarea scopului normei juridice și anume acela de prevenire și sancționare a stării de incompatibilitate”, se arată în comunicatul ANI.

Situaţia încurcată din PRM s-a transferat la BEC întrucât membrii acestuia trebuie să decidă cine este preşedintele partidului – Corneliu Vadim Tudor sau Gheorghe Funar şi implicit cine este îndreptăţit să semneze lista pentru europarlamentare ca şef al PRM.

Ambii pretendenţi la conducerea PRM pot invoca hotărâri judecătoreşti care îi favorizează. Favorit era totuşi Vadim Tudor întrucât ca reprezentant al PRM în BEC a fost acceptat un partizan de-al său.Fondatorul PRM a avut din nou câştig de cauză. „Semnăturile şi listele au fost verificate şi au fost acceptate”, a anunţat Vadim Tudor. Acesta a arătat că decizia BEC îl pune pe Funar în imposibilitate de a se mai prezenta oficial ca acţionând în numele partidului. „Aşa poate vine oricine cu o pâlnie în cap şi să plimbe un galoş în urma lui şi să spună cu e Napoleon Bonaparte”, l-a ironizat Vadim pe rivalul său.

Pe 19 noiembrie, instanţa a respins cererea lui C.V. Tudor de anulare a înlocuirii sale din funcţia de preşedinte al PRM şi de excludere a sa din partid, decizii care au fost adoptate de Consiliul Naţional al PRM din 15 iunie.

La numai câteva zile, pe 28 noiembrie, Vadim a obţinut la Tribunalul Municipiului Bucureşti o decizie de anulare a modificării Statutului PRM de la Consiliul Naţional ceea ce ar însemna că PRM se întoarce la stadiul de dinainte de Consiliu, când Vadim era preşedinte al PRM.

A devenit deja o tradiţie ca fiecare scrutin electoral să amplifice şi scandalurile din PNŢCD, ce au mai întotdeauna cauze de obscure. Astfel, a fost înregistrată la BEC o cerere a cetăţeanului Eugen Moescu vizând înlocuirea listei de candidaţi depuse de PNŢCD.