Canicula extremă vine în valuri, domul de căldură acoperă România. Planeta va depăși în trei ani pragul încălzirii globale de 1,5 grade Celsius

Aproape 200 de țări au convenit să încerce limitarea creșterii temperaturii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile de la sfârșitul anilor 1800, în cadrul unui acord istoric încheiat în 2015, cu scopul de a evita unele dintre cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice.

Însă multe dintre aceste state au continuat să ardă cantități record de cărbune, petrol și gaze și să taie pădurile bogate în carbon – punând în pericol acest obiectiv internațional, arată jurnaliștii britanici.

„Toate lucrurile se mișcă în direcția greșită”, a declarat autorul principal, profesorul Piers Forster, director al Centrului Priestley pentru viitorul climei de la Universitatea din Leeds.

„Asistăm la unele schimbări fără precedent și, de asemenea, la accelerarea încălzirii Pământului și a creșterii nivelului mării”. Aceste schimbări „au fost prezise de ceva timp și le putem atribui direct nivelului foarte ridicat al emisiilor de dioxid de carbon”, a adăugat el.

La începutul anului 2020, oamenii de știință au estimat că omenirea ar putea emite doar 500 de miliarde de tone suplimentare de dioxid de carbon (CO2) – cel mai important gaz care încălzește planeta – pentru a avea 50% șanse de a menține încălzirea la 1,5 grade Celsius. Însă, până la începutul anului 2025, acest așa-numit „buget de carbon” s-a redus la 130 de miliarde de tone, conform noului studiu.

Această reducere se datorează în mare parte continuării emisiilor record de CO2 și de alte gaze cu efect de seră care încălzesc planeta, precum metanul, dar și îmbunătățirii estimărilor științifice.

Citește și Romica Jurca a actualizat prognoza meteo. Cum va fi vremea în perioada 3-9 iulie 2025

Dacă emisiile globale de CO2 rămân la nivelul actual, de aproximativ 40 de miliarde de tone pe an, 130 de miliarde de tone oferă lumii aproximativ trei ani până la epuizarea bugetului de carbon.

 Potrivit cercetătorilor, acest lucru ar putea determina omenirea să încalce obiectivul stabilit prin Acordul de la Paris, deși planeta nu ar depăși, probabil, 1,5 grade Celsius de încălzire cauzată de om decât câțiva ani mai târziu, arată climatologii citați de BBC.

Anul trecut a fost primul an în care temperaturile medii globale ale aerului le-au depășit cu peste 1,5 grade pe cele de la sfârșitul anilor 1800. Cu toate acestea, o singură perioadă de 12 luni nu este considerată o încălcare a Acordului de la Paris, iar căldura record din 2024 a fost stimulată de tiparele meteorologice naturale.

Cercetătorii estimează însă că încălzirea cauzată de om a fost de departe principalul motiv pentru temperaturile ridicate de anul trecut, care au depășit cu 1,36 grade Celsius nivelurile preindustriale.

Ritmul actual de încălzire este de aproximativ 0,27 de grade Celsius pe deceniu – mult mai rapid decât orice în înregistrările geologice, arată climatologii.

În cazul în care emisiile rămân ridicate, planeta este pe cale să atingă o încălzire de 1,5 grade – pe această măsură – în jurul anului 2030. După acest punct, încălzirea pe termen lung ar putea, teoretic, să fie redusă prin absorbția unor cantități mari de CO2 din atmosferă.

Totuși, autorii îndeamnă la prudență în ceea ce privește încrederea în aceste tehnologii ambițioase care servesc drept „bilet de ieșire din închisoare”.

„Pentru depășiri mai mari de 1,5 grade Celsius, devine mai puțin probabil ca eliminarea de CO2 să inverseze perfect încălzirea cauzată de emisiile actuale”, a avertizat Joeri Rogelj, profesor de științe și politici climatice la Imperial College London.

„Fiecare fracțiune de încălzire” contează, canicula creşte riscul de încălzire globală

Studiul include elemente care evidențiază amploarea schimbărilor climatice care s-au produs deja. Poate cea mai notabilă este rata la care căldura suplimentară se acumulează în sistemul climatic al Pământului, cunoscută ca „dezechilibrul energetic al Pământului” în jargonul științific, scriu jurnaliștii britanici.

În ultimul deceniu, această rată de încălzire a fost mai mult decât dublă față de cea din anii 1970 și 1980 și cu aproximativ 25% mai mare decât cea de la sfârșitul anilor 2000 și 2010.

„Este un număr foarte mare, un număr îngrijorător” pe o perioadă atât de scurtă, a declarat Dr. Matthew Palmer de la Oficiul Metologic al Regatului Unit și profesor asociat la Universitatea din Bristol.

Recenta creștere se datorează în principal emisiilor de gaze cu efect de seră, dar și o reducere a efectului de răcire, produs de particulele mici numite aerosoli, a jucat un rol.

Această energie suplimentară trebuie să ajungă undeva. O parte se duce în încălzirea Pământului, creșterea temperaturii aerului și topirea gheții din lume. Dar aproximativ 90% din căldura în exces este absorbită de oceane.

Aceasta nu înseamnă doar perturbarea vieții marine, ci și creșterea nivelului mărilor: apele mai calde ale oceanelor ocupă mai mult spațiu, pe lângă apa suplimentară pe care ghețarii care se topesc și o adaugă mărilor noastre.

Rata de creștere a nivelului global al mării s-a dublat din anii 1990, crescând riscul de inundații pentru milioane de oameni care trăiesc în zonele de coastă din întreaga lume.

Deși toate acestea descriu o imagine sumbră, autorii notează că ritmul de creștere a emisiilor pare să încetinească pe măsură ce sunt implementate tehnologii curate. Ei susțin că reducerea „rapidă și strictă” a emisiilor este mai importantă ca niciodată.

Obiectivul de la Paris se bazează pe dovezi științifice foarte solide conform cărora impactul schimbărilor climatice ar fi mult mai mare în cazul unei încălziri de 2 grade decât în cazul unei încălziri de 1,5 grade Celsius. Acest lucru a fost deseori simplificat în sensul că o încălzire sub 1,5 grade este „sigură”, iar peste 1,5 grade Celsius devine „periculoasă”.

„Reducerea emisiilor în următorul deceniu poate schimba în mod critic rata încălzirii”, a declarat profesorul Rogelj.

„Fiecare fracțiune de încălzire pe care o putem evita va duce la mai puține efecte negative și la mai puțină suferință pentru populațiile deosebit de sărace și vulnerabile, dar totodată la mai puține provocări pentru societățile noastre de a trăi viața pe care ne-o dorim”, a adăugat el.