Care este cel mai călduros loc de pe Pământ?

El Azizia deţine recordul pentru cea mai mare temperatură înregistrată vreodată pe planeta noastră, de o staţie meteo, pe 13 septembrie 1922, când s-au atins 58 de grade Celsius, din cauza vânturilor fierbinţi venite dinspre deşertul Sahara. Oraşul libian a bătut recordul deţinut până atunci de Valea Morţii din SUA, când pe 10 iulie 1913 s-au atins 56 de grade Celsius.

Dar, niciunul dintre aceste locuri, nu merită, însă, titlul de cea mai călduroasă zonă de pe Terra, potrivit unui studiu realizat de o echipă de la Universitatea Montana, ce a folosit datele înregistrate de sateliţii Landsat ai US Geological Survey.

„Cele mai multe locuri de pe Pământ care se autodenumesc cele mai călduroase de pe Terra nu sunt nici măcar nişte candidaţi serioşi”, a declarat cercetătorul Steven Running, într-o conferinţă NASA.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Running şi colegii săi au studiat şapte ani de date infraroşii – care indică temperaturile – luate de sateliţii Landsat, şi au descoperit că câştigătorul titlului, în cinci din cei şapte ani, a fost, de fapt, deşertul Lut din Iran.

Alte articole

Cât costă să mergi cu Bolt de la București la Viena. Surpriza pe care a avut-o un român, sâmbătă noaptea, când se difuza Eurovision 2026

Oana Gheorghiu are plângere penală la DNA. Prima reacție a vicepremierului: „Este o răzbunare! A făcut plângerea după ce a fost demis”

Deşertul Lut nu intrase pe listele anterioare întrucât este un loc prea greu de accesat pentru măsurători de rutină şi pentru crearea unei staţii meteo. „Majoritatea celor mai fierbinţi locuri de pe Pământ nu sunt măsurate direct de către instrumente de la suprafaţă”, a mai spus cercetătorul, însă temperaturile pot fi verificate prin sateliţi.

Recordul absolut de temperatură, înregistrat în deşertul Lut, a avut loc în 2005 şi a fost de 70.7 grade Celsius. Lut a avut temperaturile cele mai mari şi în 2004, 2006, 2007 şi 2009.

Locul unde se atinge cea mai mare temperatură de pe Terra se poate schimba, însă, de la an la an, atrag atenţia oamenii de ştiinţă, însă condiţiile care duc la acest fenomen rămân aceleaşi: pământuri uscate, stâncoase, închise la culoare, care absorb căldură.