Care este strategia Coaliţiei PSD-ALDE în cazul în care preşedintele nu o va demite pe Kovesi. Dezvăluirile lui Tăriceanu

E greu ca lucrurile să fie ignorate, susţine Călin Popescu Tăriceanu cu privire la o eventuală revocare a şefei DNA. Şeful Senatului a recunoscut că subiectul nu a fost dezbătut în Coaliţie pentru că se aşteaptă decizia preşedintelui Iohannis în acest caz. De altfel, spune Tăriceanu, nu poate anticipa o decizie a preşedintelui privind revocarea Laurei Codruţa Kovesi.

Tăriceanu a indicat persoana care trebuie să facă sesizarea CCR. „Cred că va ajunge la CCR (n.r.: în cazul refuzului preşedintelui de a revoca procurorul şef al DNA). Dar dacă analizăm lucrurile cum sunt, conflictul poate să fie între Executiv şi preşedinte, deoarece raportul este făcut de ministrul Justiţiei, în raport cu preşedintele. Sigur, Constituţia dă dreptul şi preşedinţilor celor două Camere, dar lucrurile sunt foarte clare şi vom vedea că logic ar fi ca ministrul Justiţiei şi premierul să fie cel care se sesizează în acest caz. Nu este justificată sesizarea Curţii în această situaţie, e doar o acţiune suplimentară. CCR a decis în mod lipsit de echivoc că preşedintele nu are un rol esenţial privind numirea şi revocarea şi decizia e limpede. (…) Trebuie să vedem decizia preşedintelui, nu am discutat foarte mult, dar premierul, oricare ar fi el, trebuie să îşi asume rolul, nu trebuie să fie altcineva, mai ales că au ministrul al justitiei care e autoritate în domeniu, mă aştept ca guvernul să îşi asume această soluţie”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, la A 3.

Preşedintele Klaus Iohannis decide dacă o revocă pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi

Întrebat dacă preşedintele Klaus Iohannis ar trebui să accepte cererea de revocare, preşedintele Senatului a spus: „Ţine de modul în care preşedintele înţelege să îşi exercite mandatul. (…) Au apărut protocoalele şi modul în care opera DNA prin unităţile de elită, toate informaţiile din spaţiul public, încălcările Constituţiei, cuprinse inclusiv în raportul ministrului Justiţiei (n.r.: raportul privind revocarea procurorului şef al DNA), este greu ca aceste lucruri să fie ignorate”, a mai spus Tăriceanu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, va aflat, în perioada următoare, dacă va fi revocată dau dacă îşi va duce la capăt mandatul. Preşedintele României a anunţat că va lua o decizie după Paşte, el fiind cel care, potrivit legii, are ultimul cuvând privind revocarea şefilor marilor parchete.

Alte articole

Șeful radioului public, după decizia CCR care îl zboară din funcție: ”Pentru bunăstarea media publice, ar fi de dorit ca European Media Freedom Act să fie aplicat şi în România”

CCR publică motivarea hotărârilor privind consiliile de administrație ale televiziunii și radioului de stat. Parlamentul trebuie să facă noi numiri

În februarie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a propus revocarea procurorului şef al DNA Codruţa Kovesi, după ce a prezentat un raport privind activitatea managerială de la DNA, care s-a bazat pe 20 de categorii şi fapte. 

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, marţi, referitor la situaţia din sistemul judiciar, implicit existenţa şi funcţionarea protocoalelor ani de zile, că o responsabilitate are şi Comisia Europeană, dar nu îşi va asuma acest lucru. 

„Comisia Europeană are o responsabilitate cu tot ce se întâmplă, nu îmi imaginez că işi va asuma responsabilitatea. Nouă ne revine această responsabilitate. Ce să facă Comisia Europeană? Ca au făcut o treabă superficială? Că au ştiut şi nu au făcut nimic? Rămâne ca noi să ne facem treaba şi cred că nu e mult spus dar trebuie să existe nişte răspunderi. Aceste încălcări la legislatie penală, adăugări la lege, aceste protocoale adăugau şi încălcau, nu pot să rămână la nivel de simple constatări, cred că trebuie să fie responsabilităţi asumat”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, la finalul lunii ianuarie, că reacţiile din ultima perioadă ale liderilor Uniunii Europene, referitoare la România şi la modificările aduse legilor Justiţiei, au arătat că există o denaturare a informaţiilor care ajung la forurile europene.