Care români vor fi chemaţi primii în armată în caz de mobilizare generală. Vor lupta în prima linie în caz de război

Care români vor fi chemaţi în armată în caz de mobilizare generală. Din informațiile publice, armata română numără în prezent în jur de 70-80.000 de militari. Pe lângă trupele active, România trebuie să dispună concomitent de o rezervă militară care să poată fi mobilizată rapid în caz de stare de asediu ori de război. Rezerva operațională numără în prezent în jur de 55.000 de persoane (din informații și declarații publice, întrucât MApN nu a publicat până acum date precise în acest sens), transmite Digi24.

Cu o rezervă militară îmbătrânită și un echilibru fragil între numărul de ofițeri și cel de soldați, România se confruntă cu provocări majore în refacerea și menținerea unei rezerve militare adecvate. Este esențial ca autoritățile să adopte legi și să aloce resurse suficiente pentru instruirea și pregătirea noilor recruți, precum și pentru modernizarea infrastructurii militare.

„Soldații gradați în rezervă se mențin în evidență până la 55 de ani – e vorba aici despre cei care au satisfăcut stagiul militar până în 2007. De asemenea, soldații gradați profesioniști rămân (în evidență) până la 55 de ani. Cadrele militare (ofițerii) în activitate și cele în rezervă pot rămâne în evidență până la 63 de ani”, a declarat generalul în rezervă al armatei române, Virgil Bălăceanu, în prezent președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România (AORR).

Citeşte şi: Armata obligatorie în România: în ce condiţii va fi reintrodus serviciul militar

Alte articole

Radu Miruță, ministrul Apărării, detalii despre legea serviciului militar voluntar: ”Planul este ca o primă etapă să fie de 1.000 de militari voluntari. Vom porni înscrierile în februarie”

Nicușor Dan a promulgat legea! CÂȚI bani primesc românii trecuți în rezervă după programul de pregătire militară

Conform legii 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, „la declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen ori rezervist concentrat/mobilizat devine obligatorie pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar”.

Practic, în cazul unei mobilizări generale, persoanele cu aptitudini fizice și experiență militară sunt prioritare pentru serviciul în prima linie a conflictului. Aceasta include rezerviștii operaționali, care sunt primii chemați în acțiune. Cu toate acestea, rezerva actuală a României este compusă în principal din persoane în vârstă, cu puține excepții de rezerviști bine pregătiți.

„Rezerva noastră nu e doar îmbătrânită, dar sunt mai puțini soldați și mai mulți ofițeri și subofițeri în rezervă. Avem prea puțini luptători. Avem ofițeri mai mulți, că s-au tot adunat, au ieșit la pensie. Nouă ne trebuie să aducem mai mulți soldați și gradați pe care să-i pregătim și să-i folosim ca luptători în caz de nevoie. Când discutăm despre cei 50.000 de rezerviști, de fapt ei sunt foarte mulți cu grade mari, care nu-s buni de soldați și luptători”, a explicat analistul militar Claudiu Degeratu.

Citeşte şi: EXCLUSIV| Traian Băsescu aruncă bomba: ”Armata română nu rezistă în fața unui atac al rușilor pentru 30 de zile”

Pentru a asigura o rezervă militară eficientă, este crucial să se atragă și să se pregătească noi recruți, cu un accent deosebit pe grupa de vârstă 20-35 de ani, considerată cea mai aptă pentru serviciul militar activ. Cu toate acestea, există și alte categorii de rezerviști, precum cei între 35-55 de ani, care pot fi mobilizați în funcție de nevoile specifice ale armatei.

„Dacă ne uităm la numărul de locuri alocat pe an pentru rezerviști, armata oferă cel mult 2-3.000 de locuri, care nici alea nu sunt ocupate. În ritmul  ăsta vă dați seama că nu se poate completa niciodată rezerva aia operațională, nu se poate completa o rezervă cu 2.000 de locuri pe an. Dacă vorbim despre miniumu 20.000 de soldați, asta înseamnă ani de zi, nu mai e fezabil în condițiile actuale de securitate din Europa”, a mai spus Claudiu Degeratu.

Deși legea oferă anumite criterii pentru scutirea de serviciu militar, cum ar fi starea de sănătate sau responsabilitățile familiale, este important să se evalueze cu atenție aceste excepții și să se asigure că rezerva militară este echilibrată și reprezintă o forță capabilă în caz de necesitate.

Pe scurt, în cazul unei mobilizări generale, vor ajunge în armată următoarele categorii:

• Grupa de vârstă 20-35 de ani. Cetățenii cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani sunt automat în colimatorul Ministerului Apărării Naționale (MApN) în cazul declanșării mobilizării. Această grupă de vârstă este considerată cea mai aptă fizic pentru serviciul militar activ.
• Rezerviștii cu pregătire militară. Cetățenii care au urmat pregătire militară și fac parte din rezerva operațională pot fi chemați să intre în acțiune în prima linie în caz de mobilizare generală.

Perspectivele de luptă în prima linie:

Rezerva operațională: Aceștia sunt primii chemați în caz de mobilizare generală și sunt pregătiți să intre în luptă pentru a completa pierderile unităților angajate în prima linie. Cu toate acestea, rezerva operațională este în prezent îmbătrânită, compusă în principal din militari trecuți în rezervă sau persoane care au făcut armata până în 2007.

Persoanele cu pregătire militară: Cei care au trecut prin programe de instruire militară și fac parte din rezerva operațională au șanse mai mari să fie desfășurați în prima linie într-o situație de mobilizare.

În concluzie, mobilizarea militară în România implică o serie de provocări și dileme, de la recrutarea și pregătirea noilor recruți până la asigurarea unei rezerve operaționale eficiente. Cu toate acestea, adoptarea unor măsuri proactive și alocarea adecvată a resurselor ar putea contribui la consolidarea capacității de apărare a țării în fața oricărei amenințări potențiale.