NOUL PROGRAM DE GUVERNARE: Măsurile MAJORE asumate de Cabinetul PONTA III VIDEO

Noul cabinet şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului pe un program de măsuri pe care intenţionează să le implementeze până la finele anului 2016. Deşi Victor Ponta a declarat că măsurile nu reprezintă un nou program de guvernare, ci un program politic, prevederile esenţiale reiau măsuri preconizate prin programul de guvernare asumat de USL în decembrie 2012. 

11 mart. 2014, 12:14

Victor Ponta şi-a început discursul prin a-l felicita pe cel care a condus şedinţa Parlamentului, Călin Popescu-Tăriceanu, pentru alegerea ca preşedinte al Senatului. „Sunt convins că nu veţi coborî în timpul expunerii mele să vă daţi demisia, deci sunt în siguranţă”, s-a adresat Ponta lui Tăriceanu, făcând trimitere la modul în care a demisionat Crin Antonescu de la conducerea Senatului.

În discursul rostit în faţa Parlamentului, Ponta a enunţat cele mai importante măsuri pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea şi a avertizat asupra riscului ca politicienii să recurge la promisiuni populiste în timpul unui an electoral. „Anul 2014 este un an cu două rânduri de alegeri: alegeri europarlamentare şi alegeri prezidenţiale. Aş face un apel la dumneavoastră să nu facem greşeala făcută în 2009, adică să mărim nivelul de aşteptare al populaţiei şi ne trezim apoi cu dezastrul din 2010”, a avertizat Ponta susţinând că măsurile social-economice trebuie adoptate cu prudenţă.

Într-o declaraţie ulterioară, când a fost întrebat de posibilitatea ca liberalii să iniţieze o moţiune de cenzură, premierul a spus că un asemenea demers, chiar dacă este perfect democratic, trebuie analizat şi din perspectiva costurilor şi câştigurilor pe care le pot avea iniţiatorii. „Dacă vii şi critici ceea ce ai susţinut până săptămâna trecută, sigur ai de pierdut”, a spus Ponta.

Obiectivele majore ale Guvernului Ponta III

Guvernul pregăteşte schimbări majore în privinţa pensiilor şi salariilor tuturor românilor. Potrivit noului program de guvernare trimis vineri la Parlament, salariul minim va creşte până la 1.200 de lei, vor apărea conturi individuale de economisire pentru pensionari şi se va introduce un nou pilon de pensii. De asemenea, Guvernul Ponta III se angajează să crească pensiile anual, să scadă contribuţiile sociale, dar şi să lărgească baza de impozitare, să reducă TVA la alimentele de bază, să readucă TVA la 19% în măsura în care cadrul fiscal-bugetar va permite.

Guvernul Ponta III îşi propune majorarea alocaţiilor pentru copii, extinderea reducerii TVA la alte categorii de produse alimentare de la 24% la 9%, reducea CAS pentru angajaţi cu 5%, introducerea, pe parcursul mandatului, în măsura în care cadrul fiscal-bugetar o va permite, a impozitului diferenţiat pe venitul salarial cu deductibilităţi fiscale: cote de 8%, 12% şi 16%, ce vor fi stabilite pe grile de venit, alinierea la media europeană a redevenţelor încasate de stat ca urmare a concesionării activelor statului, scutirea de impozitare a profitului reinvestit în utilaje şi echipamente tehnologice, în măsura în care cadrul fiscal – bugetar o va permite.

Proiectul „Prima Casă” va fi transformat în „Noua Casă”, adresat doar pentru achiziționarea de locuințe noi, conform programului politic pentru care Guvernul își va angaja răspunderea în fața Parlamentului.

Acesta mai prevede stimularea mobilității tinerilor prin acordarea de subvenții pentru chirie pentru cei care se mută în alt județ pentru primul loc de muncă.

Schimbări importante în sistemul de pensii

Cabinetul Ponta III pregăteşte schimbarea principiilor care guvernează sistemul public de pensii. Astfel, programul prevede introducerea sistemului facultativ de pensii ocupaţionale (Pilonul IV) bazat pe contribuţia asiguratului şi a angajatorului, pornind de la specificul unor profesii sau domenii de activitate, eliminându-se astfel nedreptăţile create beneficiarilor pensiilor speciale de noua lege a pensiilor şi totodată se creează posibilitatea pentru stimularea pe termen lung a profesiilor cu grad mai mare de uzură.

Guvernul îşi propune crearea unui sistem de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, dar şi dezvoltarea unui sistem de pensii durabil, bazat pe conturi individuale de economisire care să preia, ca pondere, un procent tot mai mare din venitul de înlocuire şi totodată din venitul total al asigurărilor sociale ale asiguratului.

Măsuri pentru creşterea numărului locurilor de muncă

Statul va suporta pe un an contribuţiile sociale aferente datorate de firme care angajează pe minimum 2 ani tineri în vârstă sub 25 ani şi peste 45 ani, va acoperi costul unui stagiu de specializare pentru tinerii romi şi va condiţiona indemnizaţia de şomaj de prezenţa la un program de consiliere.

Documentul prevede scutirea (suportarea de la bugetul de stat), pentru o perioadă de un an, a contribuţiilor sociale datorate de angajatori în cazul angajării cu contract de muncă pentru o durată cel puţin egală cu 2 ani a tinerilor cu vârsta sub 25 de ani şi a persoanelor cu vârsta mai mare de 45 de ani, un program de încurajare a tinerilor romi să intre „pe piaţa albă” de muncă, care prevede un stagiu plătit de stat, cursuri de specializare şi pregătire şi la final consiliere pentru plasamentul pe piaţa muncii, precum şi un program care să asigure consiliere, acces la internet şi alte surse de informaţii referitoare la locurile de muncă disponibile la agenţiile locale pentru ocuparea forţei de muncă, în licee şi universităţi, iar accesarea acestor resurse să fie o condiţie pentru plătirea indemnizaţiei de şomaj şi pentru terminarea studiilor.

Remunerarea consilierilor/agenţilor sociali să fie bazată pe rata de angajare a celor consiliaţi.

„Reducem treptat, în următorii 4 ani, CAS datorat de angajator cu 5 puncte procentuale, până în 2016. Susținem egalitatea de șanse, inclusiv privind eliminarea diferențelor salariale între femei și bărbați pe piața muncii. Se urmărește creșterea progresivă a salariului minim pe economie până în anul 2016 până la 1.200 lei”, precizează documentul citat.

Pe de altă parte, se dorește limitarea fenomenului de „migrație a creierelor” și reducerea sărăciei pentru 580.000 persoane până în anul 2020, prin asigurarea unui sistem de asistență socială bazat pe un mecanism instituțional de identificare, evaluare și intervenție pentru toate cazurile de risc social.

De asemenea, se are în vedere creșterea ratei de ocupare a forței de muncă, cu focalizare pe următoarele grupuri țintă: tineri cu vârste între 15 și 25 de ani; lucrători cu vârsta între 50 și 64 de ani; femei; lucrători necalificați; persoane cu handicap; persoane cu responsabilități familiale complexe; minorități etnice, inclusiv minoritatea romă.

Totodată, se intenționează introducerea procedurii de șomaj parțial care să permită, pe o perioadă limitată, cumularea veniturilor din muncă în regim part-time cu o parte din indemnizația de șomaj.

Nu în ultimul rând, se urmărește ‘reducerea fenomenului muncii la negru și întărirea disciplinei fiscale, concomitent cu reducerea barierelor și costurilor administrative pentru angajator, cu până la 18%, prin crearea cardului de asigurat în sistemul asigurărilor sociale. Acesta este elementul de bază al sistemului integrat unic de asigurări sociale (ghișeu unic electronic), care va crește transparența informațiilor personale prin posibilitatea beneficiarului de a accesa informațiile privind asigurările sociale proprii dar și a controlului din birou’.

Între alte măsuri prevăzute în Programul de Guvernare se numără ‘protejarea consumatorului vulnerabil prin acordarea unui ajutor suplimentar pentru plata facturii la energie’, dar și ‘stimularea investițiilor publice și private într-un sistem integrat de asistență socială performant, pentru protecția persoanelor în vârstă, cu handicap, fără locuință și fără venituri’.

Măsuri fiscale: Revenirea la TVA de 19%

Guvernul Ponta III îşi propune revenirea la un nivel de TVA de 19%, pe măsură ce cadrul fiscal-bugetar o va permite.

De asemenea, va fi păstrat plafonul de 16%, iar, în măsura în care cadrul fiscal-bugetar va permite, va fi introdus impozitul diferenţiat pe venitul salarial cu deductibilităţi fiscale: cote de 8%, 12% şi 16%, ce vor fi stabilite pe grile de venit.

Noul Executiv pregăteşte şi scutirea de impozitare a profitului reinvestit în utilaje şi echipamente tehnologice, „în măsura în care cadrul fiscal – bugetar o va permite”, stimularea mediului de afaceri în limite admisibile pentru stabilitatea macroeconomică, prin simplificarea procedurilor şi debirocratizarea pentru micii întreprinzători.

Guvernul analizează extinderea reducerii TVA la alte categorii de produse alimentare de la 24% la 9%, reducerea CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori şi a cheltuielilor cu birocraţia şi fiscalitatea, prin desfiinţarea unor tarife, avize, autorizaţii şi prin simplificarea cadrului legislativ.

Stimularea mediului de afaceri

În vederea sprijinirii mediului de afaceri, se are în vedere: acordarea de facilități fiscale pentru crearea de locuri de muncă, stimularea și dezvoltarea sectorului IMM și consolidarea instrumentelor de garantare și contragarantare pentru stimularea sectorului IMM.

Documentul Guvernului prevede consolidarea instrumentelor de garantare și contragarantare pentru stimularea investițiilor în sectoarele strategice (și creditarea rurală), inclusiv prin capitalizarea Fondului de garantare și a Fondului de Contragarantare.

De asemenea, Guvernul are în vedere promovarea mai accentuată a antreprenoriatului în scopul dezvoltării sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, astfel încât acesta să devină semnificativ în configurația structurii de proprietate a economiei naționale.

Conform documentului, inițierea și implementarea de programe tip long life learning destinate sectorului privat, dezvoltarea sistemului de fonduri regionale de garantare și încurajarea sistemului de asociere (mutualist) și reglementarea cadrului juridic necesar implementării de „business angels”, ca alternativă, la nivel micro, a bursei de valori, atrăgând capital dinspre investitori înspre firme mici, sunt elemente de bază pentru dezvoltarea mediului de afaceri.

Drepturile minorităţilor

Este reluată prevederea din programul de guvernare din 2012 potrivită căreia se vor înfiinţa posturi publice de radioşi televiziune care să emită 24 de ore pe zi în limbile minortităţilor naţionale.
 
De asemenea, judeţele vor primi dreptul a arbora un drapel propriu, dacă acesta există, alături de cel al României şi al Uniunii Europene.
————————————————————————————————————————————————
Programul pe care Guvernul îl va transmite Parlamentului este în proporţie de 98-99% programul pe care Parlamentul deja l-a aprobat, fiind însă bine să fie actualizat la zi după schimbările de compoziţie politică din Executiv.

„Acest program se bazează pe conlucrarea mai multor forţe politice, în scopul realizării unei Românii puternice. Soluţia pe care o susţinem este aceea de a întări instituţiile statului, de a aduce bunăstare, corectitudine şi bun-simţ. O Românie puternică are ca scop relansarea economiei şi susţinerea clasei de mijloc, înseamnă dreptate socială şi sprijin pentru românii afectaţi de criză. (…) Elaborarea prezentului program a ţinut cont de o serie de factori care creează premisele de evoluţie a României pentru următorii ani. Este vorba despre situaţia economică dificilă din Uniunea Europeană – cel mai important partener comercial al nostru – despre aşteptările populaţiei, despre angajamentele pe care România şi le-a asumat în faţa partenerilor săi europeni şi euroatlantici, precum şi despre realitatea economică şi socială din ţară”, se arată la începutul programului de guvernare transmis Parlamentului.


loading...