Casa lui Brâncuşi din Hobiţa a ajuns coteţ pentru păsări. Reacţia ministrului Culturii

Casa marelui sculptor a luat foc în trecut, iar din ea s-au mai salvat câteva bârne din lemn masiv. Autorităţile au construit în aceeaşi curte, la 100 de metri distanţă, o copie a casei, care serveste drept muzeu.

Primăria Peştişani nu poate să intervină pentru că locul în paragină este proprietate privată. O stră-strănepoată a artistului spune că moştenitorii nu au bani să refacă imobilul.

Toţi turiştii care trec pragul Casei-muzeu „Constantin Brâncuşi”, de la Hobiţa, ştiu că sculptorul s-a născut în acea curte, dar în altă casă, o casă care a luat foc, dar din care s-au mai salvat câteva bârne din lemn masiv. Locuinţa a fost apoi reconstruită la 100 de metri distanţă. Este un obiectiv de patrimoniu, pentru că acolo s-a născut Brâncuşi, dar arată deplorabil. Ultimele precipitaţii au pus la pământ şi ce a mai rămas din casă.

„S-a prăbuşit, da. Într-o seară. Stăteam şi ne uitam cum cade. Nu avem ce să mai facem. Au fost promisiuni multe. Mulţi care au trecut pe aici ne-au promis că vor încerca să o refacă, dar nu ai ce să mai faci. E aproape dusă. E praf! Ne trebuie mulţi bani să o mai putem pune pe picioare şi noi nu avem. Să vină cineva şi să facă ceva că Brâncuşi, săracul, a vrut să mai vină acasă, dar nu i-au dat voie comuniştii”, a spus o stră-strănepoată a lui Brâncuşi, Ioana Gogoi, în vârstă de 80 de ani.

Alte articole

Un metrou numit pustietate. Bucureștenii din Drumul Taberei sunt precum clujenii: nu înțeleg care e treaba cu metroul. Stația Constantin Brâncuși de pe linia M5, pentru care s-au cheltuit aproximativ 700 mil. €, nu e folosită de nimeni

Zi istorică pentru patrimoniul românesc. Tezaurul lăsat de Constantin Brâncuși intră în patrimoniul UNESCO

Casa care s-a transformat în coteţ pentru păsări este acum responsabilitatea moştenitorilor sculptorului. „Este o proprietate privată. Primăria Peştişani nu are cum să intervină. Proprietarul este cel care răspunde penal pentru întreţinerea construcţiei. Vorbim despre o construcţie de patrimoniu”, a spus primarul din Peştişani, Cosmin Pigui.

Mulţi turişti din ţară sau străini, deopotrivă, se interesează de soarta adevăratei casei a lui Brâncuşi, chiar dacă e aproape năruită. „Avea trei cămăruţe. A fost casă frumoasă, dar de când au lăsat-o fără acoperiş, s-a dus. Nu putem nici să o demolăm, să eliberăm măcar terenul, că nu ne lasă, că au zis că e monument. Nici măcar dudul ăsta din faţa casei nu ne lasă să-l tăiem. Noi nu avem voie să dărâmăm, dar ei se uită cum cade. Statul ar putea să facă ceva. Noi nu avem nicio putere. Eu pot doar să-i mai aprind o lumânare şi să-i fac parastase lui Brâncuşi şi părinţilor lui”, a mai mărturisit Ioana Gogoi pentru Pandurul.

Ivaşcu: Dezinteresul administrativ şi politic ne-a adus în imposibilitatea de a exercita dreptul de preempţiune cu privire la imobile monumente istorice

„Am citit cu durere în suflet despre prăbuşirea ultimelor vestigii ale Casei de la Hobiţa, cea în care s-a născut marele Constantin Brâncuşi şi, care, din păcate, se afla de foarte mult timp într-o stare avansată de degradare. Construcţia în paragină este proprietate privată şi, din acest motiv, statul nu a putut interveni. Cu toate acestea, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Gorj, din subordinea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, intenţionează să întreprindă o inspecţie la faţa locului. De asemenea, în aceeaşi curte, la câţiva metri distanţă, autorităţile au construit o copie a casei, aceasta servind drept muzeu. Este unul dintre multele exemple care confirmă că Guvernul României a făcut un pas extrem de important în direcţia corectă, în vara acestui an, prin adoptarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 76/2018, pentru aprobarea Programului de investiţii în domeniul Culturii”, a transmis ministrul.

El a subliniat că „este necesară reglementarea de urgenţă a asigurării fondurilor pentru protejarea monumentelor istorice care se află într-o avansată stare de degradare şi pentru care există riscul semnificativ de a dispărea în timp scurt”.

George Ivaşcu a precizat că dezinteresul administrativ şi politic „ne-a adus în situaţia actuală în care, din cauza lipsei de fonduri, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale se află în imposibilitatea de a exercita dreptul de preempţiune cu privire la imobile monumente istorice şi bunuri culturale mobile clasate, statul român pierzând astfel şansa de a achiziţiona bunuri de valoare inestimabilă pentru patrimoniul său cultural”.

Ministrul Culturii crede că „ce s-a petrecut astăzi trebuie să fie un răsunător semnal de alarmă pentru crearea unui sistem de priorităţi culturale, fiind necesară, totodată, dezvoltarea unui mecanism transparent şi competitiv de achiziţii care să înlesnească intrarea în patrimoniul naţional a creaţiilor contemporane de valoare. Instituţiile statului au obligaţia de a adopta măsuri eficiente care să asigure conservarea patrimoniului cultural aflat astăzi, în ansamblul său, într-o criză care trebuie oprită. Nu avem această datorie doar faţă de înaintaşi ci, în primul rând, faţă de generaţiile viitoare”.