Cât de mult a scăzut interesul românilor pentru alegeri și încrederea în clasa politică | ANALIZĂ

Puțin a mai rămas până în 2024, an istoric, ce ar putea avea cinci scrutinuri electorale: două runde la prezidențiale, plus europarlamentarele, localele și parlamentarele. Între timp, partidele își pregătesc strategia pentru anul electoral, iar în spațiul public se discută din ce în ce mai mult despre posibile scenarii: vor candida Mircea Geoană și Laura Codruța Koveși la prezidențiale? Va reuși să producă marea surpriză un partid sau un lider suveranist marea surpriză? Va reuși USR-ul să ajungă din nou la guvernare? Alianța PSD+PNL va continua și din 2024? Se va reedita scenariul „Iliescu vs. Vadim” în turul secund al alegerilor prezidențiale?

De asemenea, un alt aspect foarte important vizează prezența la vot. Vor ieși mai mulți români la vot, la alegerile din 2024? Cele din 2020 au fost „cele mai eșuate” din punctul de vedere al prezenței și implicit, al legitimității guvernelor care au ajuns la putere. Doar 33% dintre cetățenii cu drept la vot s-au prezentat la urne, un record negativ în istoria alegerilor post-ceaușiste. 

Ma exact, în 2020 au votat doar 6 milioane de cetățeni, din totalul de 18 milioane, un fenomen explicat de sociologi prin faptul că încrederea cetățenilor în clasa politică s-a prăbușit, după insuccesele din ultimele trei decenii.

Potrivit unui sondaj realizat de LARICS la final de 2022, doar 1 din 10 mai are încredere în Parlament, Guvern, Președinte și partidele politice.

Alte articole

Nicuşor Dan, despre influenţa Rusiei în alegeri. „Rețeaua online a fost pregătită din timp. În Moldova s-au cumpărat voturi”

Victoria lui Karol Nawrocki în alegerile prezidențiale din Polonia blochează reformele pro-europene ale țării. Ce scriu marile publicații externe

Dezinteresul, absenteismul justificat prin „atitudinea de protest” nu a avut efect, pentru că la alegeri, nu se aplică aceleași prevederi legale ca la referendum. Mai exact, nu e nevoie de cvorum pentru ca alegerile să fie validate.

Și în 2016 a fost o prezență scăzută, de sub 50%. Doar 40% au fost la urne, iar în 2012 42%.

Alegeri parlamentare 2020

PSD (Ciolacu) – 1,7 milioane de voturi (30%)

PNL (Orban) – 1,5 milioane de voturi (26%)

USR + PLUS (Barna – Cioloș) – 915.000 de voturi (aprox. 900.000 la CD, 930.000 la Senat) (16%)

AUR (Simion) – 550.000 de voturi (9%)

Alegeri parlamentare 2016

PSD (Dragnea) – 3,2 milioane de voturi (45%)

PNL (Gorghiu) – 1,4 milioane de voturi (20%)

USR (Dan) – 630.000 de voturi (9%)

La nivel național, PSD ar avea 600.000 de membri, PNL în jur de 300.000, iar USR și AUR câte 50.000. 

Potrivit celui mai recent sondaj realizat de CURS, în București, PSD este primul partid din România, cu 29%, urmat de USR și PNL, cu 17%, la egalitate și AUR cu 15%.

Potrivit INSCOP, PSD are 30%, PNL 22%, iar AUR 19%, urmat de USR, cu 11%.

De amintit este faptul că la un moment dat, în perioada crizei COVID, popularitatea AUR era recunoscută de institutele de sondare cu peste 30% încredere. De asemenea, înaintea alegerilor parlamentare din 2020, AUR era invizibil în sondaje. Într-o singură analiză, apărută chiar înainte de alegeri, era cotată cu 2%, iar scorul oficial s-a dovedit a fi de cinci ori mai mare.