Cât face o scrisoare de la Braşov la Bucureşti. Mult mai repede ajunge dacă o dai „naşului” de tren

Directorul Companiei Naţionale Poşta Română, Valentin Ştefan, afirmă, întrebat în cât timp ajunge o scrisoare de la Bucureşti la Braşov, că durata maximă este de cinci zile. Ştefan adaugă că în România „aproape nimeni nu mai trimite scrisori”, cele mai multe trimiteri fiind de la firme sau instituţii către persoane fizice, şi mărturiseşte că, în calitate de manager, susţine creşterea tarifelor pentru trimiterile poştale, în limitele pe care le prevăd reglementările ANCOM.

„În cinci zile ajunge o scrisoare. Sunt reglementările ANCOM. Sigur, nu trebuie să o ducem în maxim cinci zile, dar onorăm lucrul ăsta, de cinci zile”, explică şeful Poştei Române.
El spune că scrisoarea clasică aproape că nu mai există. „Trimiterea de scrisori de persoane fizice e aproape inexistentă. Aproape nimeni nu mai trimite nicio scrisoare. Tipul de business în care e prinsă poşta e B to C (business to client – n.r.), adică merg de la companii sau entităţi către persoane fizice. De aceea noi nu avem neapărat o strategie comercială prin care să convingem cetăţenii să aducă scrisorile la Poştă”, mai spune Valentin Ştefan.

Poșta Română va face plățile pentru ajutorul de încălzire. Termenul limită pentru virarea banilor este 20 februarie, anunță Marcel Boloș

Acesta mărturiseşte că, în calitate de manager, susţine creşterea tarifelor pentru trimiterile poştale, în limitele pe care le prevăd reglementările ANCOM. „Trendul în ţara noastră, pe care eu îl îmbrăţişez, este acela al digitalizării, al modernizării. Şi atunci se încearcă pe cât posibil reducerea trimiterilor tradiţionale, clasice. Mergem pe un model digital, un model mai eficient, lucrul ăsta pune presiune pe companie pentru că practic ni se reduce din venituri. Eu aş fi putut să am o politică mai conservatoare faţă de tot ce înseamnă poştă tradiţională, dar nu facem acest lucru. Creştem preţurile cât putem de mult – preţul pe serviciu universal este reglementat de ANCOM, deci nu avem libertatea de a creşte tarifele cât credem noi – dar nu ezit să urcăm tarifele, în echipă, la companie, astfel încât să aducem cât mai mult venit către angajaţii noştri, în defavoarea volumelor”, a adăugat directorul CN Poşta Română.

Alte articole

Poşta Română intră pe piaţa crypto: primele terminale Bitcoin au ajuns în oficiile poștale

Jaf la pont la Poșta din Timișoara! Hoții au furat 2 milioane de euro din banii de pensii pe care i-au pus în 16 saci

Conform acestuia, Poşta Română are 23 150 de angajaţi, cu 2000 mai puţini decât în urmă cu un an şi jumătate. Dintre aceştia, 140 de şefi – directori la nivel de central sau judeţean şi şefi de compartimente conform Contractului Colectiv de Muncă. În Poşta Română lucrează puţin peste 10.000 de poştaşi. Acestora li se adaugă 400 de curieri, şoferi care doar conduc maşinile companiei şi care aproape mereu sunt însoţiţi de un mânuitor de valori.

Valentin Ştefan a mărturisit că în primele opt luni din mandatul său la Poşta Română, ministerul care este acţionar la Poşta Română, cel al Digitalizării, a schimbat şase miniştri de la mai multe partide menţionând că toţi i-au cerut să modernizeze compania şi să crească veniturile angajaţilor.

ATV-uri pentru angajaţii Poştei Române care merg pe teren în zone cu relief dificil. Director: La început nu le-a vrut nimeni şi a trebuit să insistăm, efectiv, să le preia

Directorul Poştei Române, Valentin Ştefan, afirmă că instituţia, al cărei acţionar este Ministerul Digitalizării, a cumpărat, pentru angajaţii din zone cu relief dificil, patru ATV-uri care să îi ajute să ajungă mai repede la destinatari cu trimiterile poştale, dar că la început „nu le-a vrut nimeni” şi a fost nevoie de insistenţe pentru ca angajaţii „să le preia”. Directorul spune că e nevoie de mult mai multe astfel de vehicule pentru eficientizarea activităţi în unele zone.

Companiile care au făcut oferte către Poşta Română pentru achiziţionarea de tehnologie necesară scanării cardurilor de energie
„A fost o provocare. Am cumpărat doar patru ATV-uri, deşi cred că e nevoie de mult mai multe, şi am insistat ca acolo unde terenul o solicită, unde relieful este foarte prost, angajaţii Poştei să folosească ATV-uri. Şi am cumpărat patru ATV-uri, nu le-a vrut nimeni şi a trebuit să insistăm, efectiv, să le preia. Din fericire, odată ce se încearcă ceva nou în Poştă, imediat devine ceva la modă şi e acceptat. Poate cel mai mediatizat caz este în judeţul Alba, în Apuseni, o colegă de-a noastră a acceptat să, folosească ATV-ul şi acum ne mândrim cu ea”, a afirmat directorul Poştei Române, duminică la Digi 24.

Acesta a adăugat că a fost sunat personal pentru a rezolva problema, atunci când vehiculul a avut o mică defecţiune.

Conform lui Valentin Ştefan, salariile în Poşta Română nu sunt mari, iar unul dintre obiectivele sale îl constituie „bunăstarea angajaţilor”. În pofida salariilor mici, în unele zone salariile oferite de Poştă angajaţilor sunt considerate bune.
„Pe de o parte, este ataşamentul de faţă de companie. Pe de altă parte, sunt angajaţi care au prins vremuri foarte bune în Poştă, în anii 90 Poşta era un angajator foarte atractiv şi majoritatea sunt rămaşi încă de atunci. În următorii 10 ani, 15.000 de angajaţi ai companiei vor atinge vârsta pensionării. Deci asta pe de o parte. Pe de altă parte, când lucrezi într-o companie 10-15 ani, e foarte greu să mai schimbi locul de muncă. Şi în al treilea rând, sunt unele zone, cum sunt Apusenii sau zone mai puţin prospere în România, unde nu există alternativă şi chiar şi aceste salarii mici sunt salarii bune acolo”, mai spune Valentin Ştefan, întrebat cum se explică faptul că oamenii rămân angajaţi la Poşta Română, deşi salariile nu sunt mari.