Cât plătește chiria un român care locuiește în Zurich. Ce diferențe sunt între România și Elveția

Cât plătește chiria un român care locuiește în Zurich. Alex a ajuns în Zurich în 2017, iar din 2023 locuiește înpreună cu iubita lui într-un apartament închiriat. Tânărul a dezvăluit ce chirie plătește și cum arată viața lui departe de România.

Cât plătește chiria un român în Zurich. Cum s-a schimbat viața lui Alex de când locuiește în Elveția

Alex și iubita lui locuiesc într-un apartament de 90 de metri pătrați, cu trei camere, două băi și un balcon pentru care plătesc o chirie de aproximativ 3500 de franci pe lună. În acești bani sunt incluse și utilitățile, mai puțin curentul electric, pe care îl plătesc o dată la trei sau șase luni și care ajunge în jur de 300-400 de franci. Tânărul spune că în fiecare an se face o recalculare, iar dacă ai consumat mai mult, vei plăti diferența.

Citește și Povestea tinerei de 24 de ani care a luat-o de la zero într-o țară străină. Cât câștigă ca bonă în Elveția: ”Economisesc aproape 2.000 de euro”

Dacă în România cele mai multe apartamente se închiriază cu tot cu mobilă, în Zürich acestea sunt nemobilate. Alex și iubita lui și-au cumpărat mobila de pe site-uri similare Okazii sau OLX.

Alte articole

Cine plătește pentru reparații în cazul unui apartament închiriat, chiriașul sau proprietarul? Ce spune legea în 2025

Cât a ajuns să coste o chirie în 2025, în marile orașe din România: „Prețurile cresc considerabil”

Alex a reușit să se adapteze la viața din Elveția după un an de zile. Acesta a povestit că i-a fost destul de ușor cu documentele și integrarea în câmpul muncii.

”Am primit ghiduri clare despre cum să îmi fac abonament pentru transport public, recomandări pentru cursuri de limbă care să mă ajute să mă integrez mai ușor, explicații despre cum funcționează sistemul poștal, informații despre alegerea și încheierea unei asigurări medicale, precum și alte detalii administrative esențiale. Totul este gândit să te ajute să te acomodezi mai ușor și să înțelegi cum să te descurci în viața de zi cu zi”, povestește Alex, potrivit Lovedeco.ro. 

În schimb, acesta spune că i-a fost destul de greu să se obișnuiască cu viața de acolo. I-a fost greu să învețe să recicleze corect, Potrivit tânărului, în aproape fiecare clădire de apartamente există stații de reciclare pentru sticle, iar acestea trebuie sortate în funcție de culoare: alb, verde sau maro. Sunt și containere speciale pentru aluminiu și altele pentru haine. Există și o aplicație dedicată pentru reciclare, unde poți verifica programul lunar.

Citește și Ce prețuri au alimentele de bază în Elveția, comparativ cu România. Cât costă pâinea, laptele și ouăle

Au și soluții ingenioase pentru reciclarea obiectelor mai mari sau mai speciale. De exemplu, un tramvai special destinat reciclării, unde fiecare poate aduce electronice, electrocasnice sau obiecte voluminoase, cum ar fi o saltea de pat.

”Această organizare strictă și diversitatea soluțiilor de reciclare au fost inițial un pic copleșitoare, dar odată ce înțelegi sistemul devine o rutină care îți simplifică viața și îți oferă un sentiment de responsabilitate față de mediu”, adaugă Alex.

De asemenea, în Elveția asigurarea medicală este obligatorie și privată, nu de stat. Fiecare persoană trebuie să își încheie o poliță la una dintre numeroasele companii care oferă acest serviciu.

”Sistemul se bazează pe o franciză, o sumă fixă pe care trebuie să o plătești din propriul buzunar atunci când ai nevoie de servicii medicale. De exemplu, dacă alegi o franșiză de 2500 de franci, vei plăti aceste cheltuieli inițiale din fonduri proprii, iar odată ce ai atins această sumă, restul costurilor sunt acoperite de compania de asigurări”, continuă el.

Chiar dacă prețurile sunt mult mai mari decât în România, salariile sunt destul de mari și îți permit să duci o viață destul de bună.

De asemenea, Alex spune că traficul, comparativ cu România, este aproape inexistent. Un oraș mic cu un sistem de transport public excelent care îi permite să ajungă rapid oriunde are nevoie.

”Uneori oamenii pun muzică în spațiile publice. Cu toate acestea, reacțiile nu sunt violente sau nervoase; dimpotrivă, există o acceptare calmă”, povestește Alex.