Deși porumbul din care este preparată mămăliga conține anumiți aminoacizi ce pot influența nivelul glicemiei, efectul lor este limitat și poate fi ușor anulat de o dietă dezechilibrată, bogată în zahăr și produse procesate, susțin nutriționiștii.
„E adevărat, mămăliga are un indice glicemic mai redus, însă asta nu o face un aliment-minune care să te scape de diabet. Doar atunci când este asociată cu alimente sănătoase, bogate în vitamine şi minerale, fibre, proteine şi alţi nutrienţi importanţi putem spune că are un oarecare efect benefic”, spune Dr. Mihaela Bilic.
În ceea ce privește performanța fizică, există studii care indică faptul că anumite grăsimi prezente în mălai, precum acidul palmitic și cel arahidonic, pot contribui la dezvoltarea masei musculare. Totuși, specialiștii subliniază că aceste efecte nu apar în mod izolat.
Un avantaj important al mămăligii este conținutul de betacaroten, un antioxidant benefic pentru organism. Acesta este mai ușor de asimilat din porumb decât din alte surse vegetale, precum morcovii sau spanacul. În plus, consumul moderat poate susține sănătatea digestivă, favorizând dezvoltarea bacteriilor benefice din intestin și contribuind astfel la prevenirea unor afecțiuni.
„Foarte important de amintit este faptul că mămăliga nu conţine gluten (folosit frecvent ca aditiv în prepararea pâinii, pentru a ajuta la creşterea produselor de panificaţie, face aluatul pufos, elastic), deci poate fi consumată chiar şi de către persoanele care au intoleranţă la această proteină (ce se găseşte şi în bere, paste, pastă de dinţi, maioneză, mezeluri etc.), poate fi servită atât caldă cât şi rece, la micul dejun, la prânz, seara sau chiar între mese, ca gustare”, mai adaugă Mihaela Bilic.
Pentru un plus de gust și beneficii, mămăliga poate fi combinată cu ingrediente precum ardei iuți sau diverse condimente, care pot stimula metabolismul.
Citește și: Când sunt Moșii de Vară în 2026. Tradiții de Sâmbăta Morților și ce se împarte pentru cei adormiți
„Atenţie: mămăliga nu trebuie fiartă până se afumă deoarece apar substanţe toxice precum acrilamida, iar toţi aminoacizii benefici dispar, lăsând în urmă doar compuşi cancerigeni. Dar trebuie fiartă suficient cât să devină puţin lipicioasă şi să nu se desprindă de pe lingură”, explică dr. Şerban Damian.
Un avantaj frecvent menționat este faptul că mămăliga nu produce, de regulă, senzația de balonare, spre deosebire de pâine. Acest lucru se explică prin modul diferit în care este procesat mălaiul în organism. În cazul produselor de panificație, fibrele din cereale pot fi mai greu de digerat, iar drojdia din aluat favorizează fermentația la nivel intestinal, ceea ce duce la acumularea de gaze și disconfort abdominal.