Cătălin Creţu, despre Legea cash-back: Noi susţinem în continuare varianta pragului de 10.000 de euro

„Noi susţinem în continuare varianta pragului de 10.000 de euro concomitent cu extinderea termenului de implementare a legii pentru începutul anului 2019. Un termen prelungit ne-ar permite să introducem în România soluţii noi pentru a rezolva problema costurilor acceptării de către comercianţi a plăţilor cu cardul”, a spus Cătălin Creţu.

Deoarece în cadrul negocierilor din Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor a fost exprimată îngrijorarea cu privire la costul serviciului de acceptare a plăţii cu cardul, care ar fi prea mare pentru comercianţii mici, Visa şi alţi reprezentanţi ai industriei au declarat că sunt dispuşi să ofere subvenţii care ar reduce substanţial costul echipamentelor sau să înlocuiască terminalele POS cu soluţii moderne bazate pe utilizarea telefoanelor mobile. Implementarea completă a acestor soluţii necesită numai prelungirea perioadei de graţie pentru implementarea legii, care expiră la 30 iunie, până la începutul anului 2019.

„Legea cash-back aprobată aproape în unanimitate de Parlament în 2016 în varianta cu pragul de 10.000 de euro, prag reconfirmat de Senatul României anul trecut, reprezintă un pas uriaş în direcţia incluziunii financiare a populaţiei din mediul
rural şi a dezvoltării plăţilor electronice în România. Votul parlamentarilor pentru ridicarea pragului cifrei de afaceri pentru comercianţii, care trebuie să accepte şi plata cu cardul de la 10.000 la 50.000 de euro, ar face ca România să rateze o şansă
unică de a face un pas uriaş în direcţia incluziunii financiare a populaţiei din mediul rural. În absenţa infrastructurii de acceptare a cardurilor, milioanele de deţinători de carduri din aceste zone ar fi nevoiţi în continuare să se deplaseze pe distanţe mari pentru a-şi accesa banii de pe carduri. Simbolic vorbind, în anul centenar al Marii Uniri ratăm ocazia de a conecta mediul rural la mijloacele moderne de plată şi de a reduce în sfârşit decalajul tehnologic faţă de zona urbană”, a mai spus Cătălin Creţu.

Visa precizează că discută mai multe opţiuni cu băncile din România, printre care soluţia mPOS, un proiect pilot cu soluţia softPOS şi introducerea unei soluţii de plată bazată pe coduri QR, implementată deja în alte 15 ţări din întreaga lume, cu potenţial de a conduce la acceptarea pe scara largă a plăţilor electronice. Practic, în loc de terminalul POS standard, un comerciant poate să îşi transforme smartphone-ul într-un terminal POS sau poate afişa la casa de marcat un simplu carton imprimat cu un cod
QR şi un cod numeric. Această soluţie permite consumatorilor să plătească prin scanarea codului QR cu ajutorul unui smartphone sau prin introducerea unui cod numeric în telefon.

Alte articole

Probleme pentru toți românii care au card Visa sau Mastercard. Cum sunt afectați de războiul comercial al lui Trump

Cu cât plătești mai des cu cardul tău Visa, cu atât cresc șansele de a câștiga un premiu zilnic de 1.000 lei, pus în joc de ING

Guvernul a susţinut varianta legii cash-back cu prag de 10.000 de euro, în punctul de vedere pe marginea legii transmis Camerei Deputaţilor în data de 3 mai 2018 argumentând că în această variantă s-ar dubla numărul contribuabililor care ar fi
acceptat şi plăţile cu cardul la circa 138.000 de comercianţi, în timp ce veniturile fiscalizabile într-o proporţie mai mare s-ar fi triplat de la 165 miliarde lei în prezent la 466 miliarde lei (aproximativ 100 miliarde euro) în varianta extinsă.

Săptămâna trecută, un alt procesator de plăţi, Mastercard, susţinea că ridicarea de la 10.000 de euro la 50.000 de euro a pragului cifrei de afaceri anuale pentru comercianţii ce trebuie să permită plata cu cardul anulează impactul benefic al legii cash-back, şi anume incluziunea financiară în mediul rural.

Reacţia Mastercard a venit după ce Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din cadrul Camerei Deputaţilor a votat creşterea pragului cifrei de afaceri anuale de la 10.000 de euro la 50.000 de euro a comercianţilor ce trebuie să permită plată cu cardul.

„Creşterea pragului la 50.000 de euro anulează impactul benefic al legii, în contextul în care doar 17% dintre comercianţii din mediul rural au cifre de afaceri anuale de peste 100.000 euro, în timp ce 10% au cifra de afaceri anuală cuprinsă între 50.000 şi 100.000 euro pe an. Prin măsura adoptată în cadrul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, impactul legii se reduce semnificativ. 73% din totalul comercianţilor autorizaţi – potrivit datelor furnizate de către ANAF – nu vor fi obligaţi să accepte plăţi prin intermediul cardurilor”, a atras atenţia Cosmin Vladimirescu, director general Mastercard România.

În România, numerarul în circulaţie are o pondere de aproximativ 60% din PIB, ceea ce reprezintă un nivel de peste 6 ori mai mare decât media ţărilor din Zona Euro, potrivit studiului ‘Impactul plăţilor electronice asupra economiei’, realizat de PwC la comanda Mastercard.

Plăţile cu cardul reprezintă doar 6,4% din PIB, de peste trei ori mai puţin decât media ţărilor din Uniunea Europeană, şi la jumătate faţă de media din Europa Centrală şi de Est, ceea ce plasează România pe ultimul loc din UE, arată acelaşi studiu.