Directorul Departamentului de Control al Finanţării din cadrul AEP, Constantin Rada, a declarat că până în prezent au fost declarate contribuţii electorale în valoare de aproape 34 de milioane de lei.

Candidatul care a declarat cele mai multe contribuţii electorale, în valoare de 10 milioane de lei, a fost Klaus Iohannis, toate fondurile fiind subvenţii de la bugetul de stat.

Alte Articole

Raluca Turcan, război al declaraţiilor cu Maria Zaharova: „România ...

Nicolae Ciucă, întrebat dacă este mulţumit de explicaţiile ...

Pe locul secund în privinţa contribuţiilor electorale se află Viorica Dăncilă, cu 6,8 milioane de lei, de la bugetul de stat primind peste 6 milioane de lei, iar restul a fost finanţare privată.

Locul trei în acest top este ocupat de Mircea Diaconu cu 6 milioane de lei, cea mai mare parte a contribuţiei sale electorale fiind privată, doar 300.000 de lei primind din fonduri publice.

Constantin Rada a mai precizat faptul că Teodor Paleologu a avut o contribuţie electorală de 3,4 milioane de lei, în întregime privată, Dan Barna, de 3,3 milioane de lei, dintre care doar 65.000 de lei a reprezentat fonduri publice, iar Viorel Cataramă, 1,3 milioane de lei, fonduri private.

Ramona Ioana Bruynseels a avut contribuţii electorale de aproape 620.000 de lei, toate din fonduri private, Hunor Kelemen – 445.000 de lei, fonduri private, Alexandru Cumpănaşu – 385.000 de lei, finanţare privată.

Contribuţiie celorlalţi candidaţi la alegerile prezidenţiale sunt sub 50.000 de lei.

“Candidatului declarat ales nu i se poate valida mandatul dacă raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor nu a fost depus în condiţiile legii. Raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale precum şi cuanrtumul datoriile înregistrate se publică de către AEP în Monitorul Oficial al României în termen de 60 de zile de la publicarea rezultatului alegerilor”, a declarat Constantin Rada.

El a precizat în termen de 30 de zile de la data desfăşurării primului tur al alegerilor candidaţii care obţin cel puţin 3 la sută din totalul voturilor au dreptul la rambursarea cheltuielilor electorale. AEP însă nu va rambursa banii cheltuiţi de la bugetul de stat, ci doar cei din fonduri private.

 Astfel, conform legii 334/2006 privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale, un candidat la prezidențiale poate cheltui aproape 10 milioane de dolari (41,6 milioane de lei, la un salariu minim brut de 2.080 lei) în campania electorală, din contribuții și donații, bani pe care apoi AEP îi returnează. Pentru a primi banii înapoi de la stat, „candidații trebuie să aibă acte doveditoare” pentru cheltuielile efectuate în campanie.

Returnarea banilor cheltuiți în campanie se face însă cu o singură condiție: candidatul să fi obținut cel puțin 3% din voturile valabil exprimate.