Câți bani ni se vor reține la bugetul de stat dacă retragem 1.000 de lei sau 2.000 de lei de la bancomat, în cazul în care va fi implementată „taxa universală”

Această taxă universală ar urma să fie aplicată pe „orice mișcare de bani din economie”, adică să fie aplicată absolut oricărei tranzacții financiare, indiferent de valoare, scrie Profit.to. Utilizarea tot mai largă a cardurilor, internet banking-ului și plăților mobile ar facilita implementarea tehnică a acestei taxe.

Avantajele aplicării taxei universale

Printre avantajele pe care afaceriștii români susțin că le-ar avea introducerea acestei taxe se-numără:

• Dificultatea de a evita plata taxei;
• Ușurința colectării prin intermediul instituțiilor bancare;
• Acoperirea aproape integrală a fluxurilor financiare din economie.

Infimă ca valoare, dar cu un impact semnificativ asupra bugetului dezechilibrat

Oamenii de afaceri au făcut și o estimare a veniturilor suplimentare care ar putea fi generate: aproximativ 50 de miliarde de lei anual. Pentru a ilustra relația dintre volumul tranzacțiilor și nivelul taxei, au fost prezentate câteva scenarii ipotetice:

Alte articole

AUSTERITATEA a intrat în vigoare! Nicușor Dan a promulgat primul pachet fiscal: „Nu sunt chestiuni dramatice. Să ne păstrăm calmul”

Măsurile de austeritate anunțate de Guvernul Bolojan sunt constituționale! CCR, decizie de ULTIM MOMENT

Citeste si Veste majoră de la BNR pentru toți românii cu bani la ciorap și pe card. Mugur Isărescu a făcut anunțul azi, 10 iunie

• La un volum anual de ~15.000 miliarde RON, rata estimată ar fi de ~0,33%
• La ~25.000 miliarde RON, rata ar scădea la ~0,20%
• La ~40.000 miliarde RON, rata ar ajunge la ~0,125%
• La ~50.000 miliarde RON, rata s-ar situa la ~0,10%

Aceste estimări indică faptul că, odată cu extinderea bazei de tranzacții, rata necesară pentru atingerea obiectivului de venituri scade proporțional. Noua taxă ar avea o valoare extrem de mică, însă ar fi aplicată tuturor transferurilor de bani din economie, ceea ce ar face-o dificil de evitat și ușor de colectat, conform sursei citate anterior. În acest sistem, băncile comerciale și procesatorii de plăți ar deveni colectori ai taxei, reținând-o automat la fiecare tranzacție, într-un mod similar cu perceperea comisioanelor bancare actuale.

Citeste si Radu Burnete, viitor consilier prezidențial, despre negocierile de la Cotroceni: Majorarea taxelor rămâne doar o soluţie de ultimă instanţă

4 lei la 2.000 retrași de la bancomat

Chiar și un procent foarte mic aplicat fiecărei tranzacții poate aduce venituri considerabile la buget. De exemplu, o micro-taxă de 0,2% ar însemna doar 2 lei pentru fiecare 1.000 de lei tranzacționați, respectiv 4 lei la 2.000 de lei — o sumă aparent nesemnificativă la nivel individual.

Totuși, dacă este aplicată la scară largă, o astfel de taxă redusă ar putea genera aproximativ 50 de miliarde de lei anual, contribuind substanțial la atingerea țintei de venituri bugetare.

Implementarea unei astfel de taxe ar presupune provocări semnificative:

• Coordonarea și testarea riguroasă a sistemelor existente;
• Asigurarea că experiența utilizatorilor nu este perturbată semnificativ;
• Stabilirea unui cadru legal și fiscal adecvat;
• Evaluarea impactului asupra economiei și a comportamentului financiar al populației.