Petrică Mâțu Stoian s-a stins din viață sâmbăta trecută, la vârsta de 61 de ani, după ce a urmat un tratament post-covid, la o clinică privată din Reșița. Artistul trebuia să plătească pentru perioada de terapie în camera hiperbară peste 1.000 de euro.

La scurt timp, starea artistului s-a agravat și a trebuit să fie transferat de urgență la Spitalul Județean din Reșița, unde a și murit din cauza unui stop cardio-respirator.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

TEST IQ. Numai persoanele cu mintea limpede și inteligența ...

Alex Militaru nu poate să o dea uitării pe Carmen Grebenișan! ...

Petrică Mâțu Stoian a dorit să facă terapie hiperbară, timp de 15 zile, la clinica privată din Reșița, o decizie căreia s-au opus toți cunoscuții artistului și care avea să-i aducă moartea.

Maria Cârneci dă vina pe Clinica Nera pentru moartea lui Petrică Mîţu Stoian. „Acolo l-a chemat destinul!” VIDEO

Terapia hiperbară este practicată de clinica respectivă de aproximativ un an și presupune introducerea pacienților într-o cameră care seamănă cu o capsulă și prezintă 16 scaune, prin care este administrat oxigen medical pur sub presiune.

Prețul pentru un astfel de serviciu depășește 1.000 de euro. Mai exact, Petrică Mîtu Stoian ar fi trebuit să plătească 150 de lei pentru fiecare zi petrecută în clinică, aici fiind incluse masa și cazarea. De asemenea, fiecare ședință de terapie ajungea la 300 de lei, așa că regretatul artist trebuia să achite 7.000 de lei la finalul zilelor de internare, adică aproape 1.500 de euro, relatează CanCan.ro.

Petrică Mîţu Stoian. Beatrice Mahler rupe tăcerea despre oxigenoterapia hiperbară, tratamentul pe care l-ar fi urmat cântăreţul: „Nici la nivel internaţional nu sunt ghiduri care să o recomande pentru pacienţii COVID”

Detalii halucinante după moartea lui Petrică Mîţu Stoian. Avocatul Adrian Cuculis a vorbit, în direct la România TV, despre carenţele legislaţiei în ceea ce priveşte folosirea camerei hiperbare. Mai mult, apărătorul a afirmat că acest tratament i-a fost administrat interpretului de muzică populară Petrică Mîţu Stoian de către un medic psihiatru care ar fi urmat un curs. Mai mult, dr. Beatrice Mahler a explicat că o astfel de terapie nu este indicată în cazul pacienţilor care au avut COVID-19.

„Nu am informaţii şi ce tip de competenţă trebuie să aibă medicii ca să poată urma acest tip de competenţă în tratamentul medicinei hiperbare, dar în acest moment în România nu avem niciun fel de ghid şi nici la nivel internaţional nu sunt ghiduri care să recomande pentru pacienţii COVID o astfel de terapie.

Sunt cazuri punctuale cu efecte benefice semnalizate, de care se poveşteşte, însă nu avem date suficiente care să putem spune că este o terapie bună sau rea”, a declarat dr. Beatrice Mahler, în direct la România TV.

Constantin Enceanu, în ziua înmormântării lui Petrică Mîţu Stoian: Cred că şi el aşteaptă ca lucrurile să fie elucidate şi să se afle adevărul
Managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Capitală a afirmat că un pacient care a trecut prin COVID-19 „simptomatologie multiplă”.

„80% din persoanele care trec prin COVID rămân cu un simptom care le domină următoarea perioadă. Simptomele sunt variate. Un sfert dintre ei acuză că le cade părul. 5% vor rămâne cu hibroză pulmonară. Jumătate dintre ei vor avea dificultăţi de respiraţie.

În funcţie de ce acuză fiecare om, medicul de familie trebuie să stabilească care sunt priorităţile de evaluare. Dacă o să-l doare picioarele şi o să-l doară capul, o să-l trimită la neurolog, nu să-l trimită la pneumolog.

Dacă tuşeşte şi nu poate trage aer în piept, cu siguranţă pneumologul este cel care trebuie să-l vadă”, a mai spus dr. Mahler.

Medicul Beatrice Mahler, specializat în pneumologie, a mai afirmat că „dacă pacientul a fost confirmat cu infecţie SARS-COV-2, testarea în următoarele şase luni de la momentul trecerii prin COVID nu se mai face. El poate să beneficieze de tratament fără testare”.

Medicul Beatrice Mahler, despre exerciţiile recomandate pentru recuperarea după COVID: „Pentru o persoană care a trecut prin COVID şi are are afectare pulmonară, să se ridice de pe scaun este un lucru dificil”

Întrebată dacă era recomandat tratamentul cu oxigen hiperbar în cazul lui Petrică Mîţu Stoian, un pacient ce avea un rinichi extirpat, un an a urmat tratament oncologic şi care urma să se opereze pe cord anul asta, dr. Mahler a afirmat că „orice persoană care are comorbidităţi trebuie să aibă o evaluare medicală la momentul în care începe orice tip de terapie”.

„În acest moment, dacă vorbim cu pacieţii cu long COVID, cu manifestări ale bolii după trecerea prin COVID, lucrurile nu sunt foarte bine delimitate. Ghidul OMS care a fost tradus în limba română şi se găseşte pe site-ul Marius Nasta recomandă măsurile primare sau primele etape pe care le are de urmat un pacient atunci când a trecut prin COVID.

Ce tip de exerciții are voi să facă, ce tip de evaluări primare. Lucrurile se diversifică în funcţie de simptomatologie, dar trebuie să ţinem minte că e un pacient fragil. Indiferent de câte comorbidităţi are, dacă are afectate pulmonară, plămânul lui poate fi un plămân care nu poate suporta orice tip de terapie.

Dacă vă uitaţi în ghid, exerciţiile sunt simple pentru noi, cei care suntem sănătoşi. Pentru o persoană care a trecut prin COVID şi are are afectare pulmonară, să se ridice de pe scaun este un lucru dificil.

Să se ridice şi să se aşeze de pe scaun de mai multe ori într-o unitate de timp poate să fi un efort important.

Beatrice Mahler, despre cum e folosit oxigenul în cazul pacienţilor COVID. „Nu este nociv. Medicul de ATI reglează foarte atent volumele, presiunile, stă lângă pacient”

Mişcarea prin casa este recomandată ca exerciţiu simplu. Nouă ni se pare banal să ne plimbăm dintr-o cameră într-alta, dar pentru un pacient care a trecut prin COVID poate fi un efort important”, a mai explicat Beatrice Mahler.

„Oxigenul în sine nu este nociv. Oxigenul este benefic pentru organism, mai ales dacă este un oxigen medical pentru că este un medicament. Modalitatea în care administrăm oxigenul, presiunile de administrarea, volumele, pentru că nu avem toţi aceeaşi statură, şi în funcţie de statură plămânul nostru este mai mic sau mai mare.

Volumul plămânului nostru sau cantitatea de oxigen pe care o primi poate fi mai mică sau mai mare. Nu toţi avem aceeaşi elasticititate a plămânului. Nu toţi avem aceeaşi rezistenţă la efort.

De aceea, pacienţii care trec prin ATI o să vă povestească după ce ies de la ATI că le-a fost greu să se obişnuiască să respire împreună cu aparatul care introducea aer cu presiune.

În mod normal la un astfel de pacient, medicul de ATI reglează foarte atent volumele, presiunile, stă lângă pacient în primele ore ca să vadă volumul pe care pacientul îl poate tolera”, a mai spus Beatrice Mahler.
De asemenea, managerul Institutului „Marius Nasta” a mai precizat că DSP Caraş-Severin trebuie să verifice dacă au existat nereguli la clinica Nera, la care Petrică Mîţu Stoian a mers să se trateze.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Reșița a deschis un dosar penal pentru infracțiunea de ucidere din culpă.

Petrică Mîțu Stoian a ajuns la spitalul Reșita, în stare gravă, în cursul zilei de sâmbătă. Decesul artistului a survenit după un șoc septic, spun medicii de la Reșița.

Familia artistului este cea care acuză că starea lui de sănătate s-a agravat subit după ce a făcut un tratament la o clinică privată din Sasca Montană, în apropiere de Reșița. Potrivit conducerii acestei clinici, într-adevăr, artistul a fost internat pentru terapie hiperbară, dar a făcut doar o ședință de test.

Autopsia va stabili exact care a fost cauza decesului.