Autoritățile susțin că decizia reflectă o abordare compatibilă cu standardele NATO și cu realitățile sociale și economice actuale, mizând pe recrutarea voluntară a tinerilor, bărbați și femei, care vor beneficia de un stagiu intensiv de pregătire militară. Proiectul vizează nu doar creșterea numerică a rezervei, ci și schimbarea profilului acesteia, astfel încât armata să poată conta pe personal mai tânăr și mai ușor mobilizabil.
Proiectul de lege care introduce serviciul militar voluntar a fost semnat de fostul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, și aduce modificări legislației privind pregătirea populației pentru apărarea patriei. Acesta a explicat că inițiativa nu este una nouă, ci a fost amânată în repetate rânduri din motive politice.
„Este vorba de o modificare a legii privind pregătirea populației pentru apărarea patriei, un proiect mai vechi, care a mai fost discutat, din cauza unei rețineri politice față de orice temă legată de război, Ucraina sau armată.”, a declarat fostul ministrul.
Suspendarea serviciului militar obligatoriu, decisă în urmă cu aproape două decenii, a avut ca efect direct formarea unei rezerve dominate de persoane care au efectuat stagiul înainte de 2007 sau de foști militari profesioniști ieșiți din sistem. Potrivit explicațiilor oferite de Moșteanu, această structură este una „îmbătrânită”, ceea ce ridică probleme în cazul unei mobilizări rapide.
Noua lege introduce categoria de „militar voluntar în termen”, destinată cetățenilor români, bărbați și femei, cu vârste între 18 și 35 de ani. Aceștia vor urma un stagiu de pregătire militară de patru luni, perioadă în care vor beneficia de cazare, echipament, drepturi și obligații similare celor ale militarilor în termen. La finalul stagiului, voluntarii vor intra automat în rezerva Armatei Române.
Pentru a face programul atractiv, statul a inclus și o componentă financiară, respectiv un bonus de 27.000 de lei acordat după finalizarea pregătirii, echivalentul a trei salarii brute. Prin acest mecanism, Armata Română își propune să ajungă, în timp, la aproximativ 120.000 de militari pregătiți în acest sistem, în condițiile în care, în prezent, există circa 70.000 de cadre active și aproximativ 40.000 de rezerviști.
Una dintre principalele temeri ale potențialilor voluntari este legată de pierderea locului de muncă. Proiectul de lege prevede măsuri de protecție pentru cei angajați, aspect subliniat explicit de fostul ministru al Apărării.
„Tinerii vor putea pleca temporar de la muncă și se vor putea întoarce la același loc de muncă după finalizarea stagiului. Este un principiu important și vom introduce explicit această prevedere prin amendamente în Parlament.”, a mai spus acesta.
Autoritățile au respins ferm ideea că această măsură ar reprezenta un pas spre reintroducerea armatei obligatorii.
„Nu este cazul. Armatele moderne sunt armate de profesioniști, așa sunt armatele NATO. Noi trebuie să creștem gradual efectivele de militari profesioniști și să completăm acest lucru cu rezerva de voluntari”, a declarat Ionuț Moșteanu.
El a adăugat că măsura nu este determinată de un pericol iminent.
„Este improbabil ca Rusia să atace un stat NATO. Îi înțeleg pe cetățeni că, văzând știrile și dronele care cad aproape de graniță, percep pericolul foarte aproape. Dar România este o țară sigură.”, a adăugat Moșteanu.
Potrivit unui sondaj realizat în septembrie 2025 de Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, 74,2% dintre români au o părere favorabilă despre introducerea stagiului militar voluntar, în timp ce 20,7% se declară împotrivă, sprijinul fiind ridicat inclusiv în rândul tinerilor și al femeilor.