Câţi români poartă prenumele Ştefan

472.451 de români îşi sărbătoresc, miercuri, de Sfântul Ştefan, onomastica, potrivit datelor Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Dintre aceştia, cei mai mulţi se numesc Ştefan (288.000) şi Ştefania (100.000), sărbătorindu-se şi cei care poartă numele Fănel, Istvan, Fana sau Fănica.

Cei mai mulţi sărbătoriţi sunt bărbaţi, peste 341.000, scrie Mediafax.

Sfântul Ştefan-Cel Încununat este prăznuit în fiecare an pe 27 decembrie. Conform Noului Testament, Ştefan se trăgea din Ierusalim şi avea origini iudeice. De asemenea, Sfântul Ştefan este recunoscut că fiind primul martir creştin care a fost condamnat de către autorităţile Iudaice.

Legenda spune că Iisus Hristos l-a luat pe lângă sine, ca să îl urmeze şi să ia parte la faptele şi minunile sale. Devenind diacon, Ştefan a stârnit atenţia fariseilor. Aceştia erau nemulţumiţi de faptul că el încearcă să îi convertească pe oameni la creştinism prin predicile despre învăţăturile lui Hristos. La puţin timp după ce a devenit diacon, Ştefan a fost dus înaintea Sinedriului, sub acuzaţia de blasfemie la adresă lui Moise şi a lui Dumnezeu. Este interogat de către însuşi Caiafa, cel care îl judecase şi pe Iisus Hristos.

Alte articole

Calendar ortodox 27 decembrie 2025. Sărbătoare cu cruce roşie: Sfântul Apostol și Arhidiacon Ștefan, primul martir al creștinătății. Scurtă rugăciune pentru ajutor la necazuri, sănătate şi mântuire

Ștefania, iubita lui Speak, și-a schimbat look-ul. Cum a reacționat artistul când a văzut-o

Găsit vinovat de blasfemie, Sfântul Ştefan este condamnat la moarte prin lapidare. Odată ce află sentinţă, sfântul a avut o teofanie şi le-a spus iudeilor: „Iată văd cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând de-a dreaptă lui Dumnezeu”. A fost scos înafară cetăţii şi a fost ucis prin lapidare, devenind şi primul martir care a fost ucis pentru că a mărturisit în faţă tuturor credinţa pe care o avea în Iisus. Înainte să îşi dea duhul şi să meargă la ceruri cere iertare pentru cei ce îl omoară.

Locul unde era îngropat Sfântul Ştefan a fost descoperit în anul 415, iar din anul 560 moaştele sale se află în cripta bisericii „San Lorenzo fuori le Mura” din Roma împreună cu moaştele arhidiaconului Laurentius. Potrivit unei tradiţii străvechi, de Sfântul Ştefan este bine să aducem în casă icoana Sfântului, ajutându-i astfel pe creştinii care suferă probleme de sănătate, pe orgolioşi şi pe cei care se judecă de foarte mult timp.

În România, în unele locuri din Muntenia, gospodinele pregătesc aşa-numitele Pâinici ale lui Ştefan, făcute în forme rotunde, dintr-un aluat foarte asemănător cu cel de cozonac. Se obişnuieşte că aceste pâinici să se ungă cu miere. De asemenea, pâinicile amintesc creştinilor de pietrele cu care a fost ucis Sfântul Ştefan. Odată ce sunt sfinţite de preot la biserică, painicile se împart copiilor sărmani.

Tot în această zi este bine să se dea în dar o icoană a Sfântului Ştefan sau o candelă nouă aprinsă pentru sănătatea rudelor bolnave, dar şi pentru sporul casei. Tot ca un semn al iubirii, preţuirii şi respectului este bine ca în această zi persoanele certate să se împace.

Sfântul Ştefan diaconul este sărbătorit de creştinii romano-catolici, anglicani, reformaţi, evanghelici şi unitarieni pe 26 decembrie, iar de cei ortodocşi şi greco-catolici pe 27 decembrie.