CCR a admis o excepţie de neconstituţionalitate referitoare la competenţe ale SIIJ şi ale procurorului-şef al acestei secţii

Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate cu majoritate de voturi şi a constatat că dispoziţiile art. 88 indice 1 alin. (6) şi art. 88 indice 8 alin. (1) lit.d) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituţionale.

„Cu privire la dispoziţiile art.88 indice 1 alin.(6) din Legea nr. 304/2004, Curtea a reţinut că definirea procurorului-şef al SIIJ ca ‘procuror ierarhic superior’ în toate cazurile şi cu privire la toate aspectele procedurale pe care le implică urmărirea penală a infracţiunilor de competenţa Secţiei înlătură regimul juridic corespunzător statutului de procuror ierarhic superior al procurorilor cu funcţii de conducere din cadrul SIIJ, lipsind de efecte juridice calitatea de procuror-şef adjunct al secţiei sau de procuror-şef al unei structuri din interiorul secţiei (birou/serviciu)”, se arată în comunicat.

Referitor la stabilirea calităţii de procuror ierarhic superior „inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia”, CCR a constatat că noţiunea de „procuror ierarhic superior” vizează întotdeauna poziţia într-o ierarhie, determinată prin raportare la o anumită structură organizatorică, nu prin raportare la „soluţiile dispuse” în cauzele înregistrate pe rolul unui anumit parchet.

„Modul deficitar în care legiuitorul reglementează o situaţie tranzitorie încalcă principiul controlului ierarhic, întrucât stabileşte în competenţa procurorului-şef al SIIJ controlul asupra activităţii unor procurori din afara acestei secţii cu privire la actele dispuse de aceştia în cauzele care ulterior au fost transferate în competenţa SIIJ”, au apreciat judecătorii constituţionali.

Alte articole

Nicuşor Dan a semnat două decrete înainte de weekend. Banii se plătesc în trei rate

Avocatul Poporului sesizează CCR privind reforma lui Bolojan care prevede tăieri de 10% ale cheltuielilor în administraţia publică. Ce motive indică instituţia condusă de Renate Weber

În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 88 indice 8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004, CCR precizează că, prin modul de reglementare a competenţei SIIJ referitoare la promovarea şi retragerea căilor de atac, rezultă că această secţie, evaluând legalitatea şi temeinicia hotărârii judecătoreşti pronunţate, exercită, în mod implicit, un control asupra activităţii procurorului de şedinţă.

„Dispoziţiile legale criticate atribuie SIIJ un statut special, preeminent faţă de celelalte structuri de parchet din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Secţia Judiciară) şi, totodată, o poziţie supraordonată în ierarhia Ministerului Public, cu încălcarea art. 132 din Constituţie, care consacră principiul controlului ierarhic în cadrul acestei autorităţi publice”, se mai menţionează în comunicat.

CCR a respins în cadrul aceleiaşi şedinţe, cu majoritate de voturi, o excepţie de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 88 indice 1 alin.(1)-(5), art. 88 indice 2-indice 7, art. 88 indice 8 alin.(1) lit.a)-c) şi e) şi alin.(2), precum şi ale art. 88 indice 9 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, apreciind că acestea sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

A fost respinsă totodată ca inadmisibilă, cu unanimitate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor OUG nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea SIIJ.