CCR a decis că abuzul în serviciu poate fi incriminat şi fără a exista un prag valoric

CCR a admis parţial sesizarea formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) la actul normativ care aduce modificări Codului penal. Astfel, infracţiunea de abuz în serviciu poate fi incriminată şi fără a fi stabilit un prag valoric, iar instanţele judecătoreşti pot remedia prin interpretare aspectele care ţin de această infracţiune.

„Cu unanimitate de voturi în privinţa pct.1 şi a pct.2 [cu referire la art.V din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal] şi cu majoritate de voturi în privinţa celorlalte dispoziţii ale pct.2:

1. A admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a constatat că este neconstituţională sintagma „a unei decizii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dezlegarea unei chestiuni de drept sau în soluţionarea unui recurs în interesul legii” din cuprinsul art.III pct.1 [cu referire la art.3 alin.(3)] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal.

2. A respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.3 [cu referire la art.297 alin.(1)] şi pct.4 [cu referire la art.298 alin.(1)], precum şi ale art.V din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Alte articole

Judecătorii CCR încasează lunar, pe lângă salariul de zeci de mii de lei, și spor de stres, în valoare de peste 2.000 de euro. Patru dintre magistrați cumulează și pensia cu salariul

Șefa CCR explică motivele anulării alegerilor din 2024: ”Motivele țin de încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea dreptului de a fi ales al candidaților și nerespectarea flagrantă a regulilor de finanțare a campaniei”

Camera Deputaților a adoptat proiectul de modificare a Codului penal. Pragul pentru abuz în serviciu a fost eliminat
De asemenea, CCR a stabilit, cu privire la art.I pct.3 [cu referire la art.297 alin.(1)] şi pct.4 [cu referire la art.298 alin.(1)], precum şi ale art.V din legea criticată, că instanţele judecătoreşti pot remedia prin interpretare – cu luarea în considerare a deciziilor Curţii Constituţionale – inconsistenţele şi incongruenţele existente în textele de incriminare. Astfel, chiar dacă legiuitorul nu a reglementat un anume prag valoric al pagubei sau o anumită intensitate a vătămării intereselor legitime ale persoanelor fizice/ juridice pentru reţinerea infracţiunilor de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu, aspect care, în jurisprudenţa anterioară a CCR nu a atras neconstituţionalitatea normei în cadrul controlului a posteriori de constituţionalitate, acţiunea instanţelor judecătoreşti – concordantă cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale – este de natură să menţină şi să consolideze prezumţia de constituţionalitate a textului, care trebuie să îmbine într-un mod armonios aspectele de tipicitate obiectivă şi subiectivă a infracţiunii.

Rareș Bogdan explică de ce nu a fost posibilă eliminarea pensiilor speciale în 30 de zile: „Nu ştiam că sunt atât de mulţi cretini în politică. Eram convins că vom scrie o lege inteligentă care să nu pice la CCR”

Totodată, Curtea a reţinut că folosirea sintagmei „un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege” din cuprinsul normelor de incriminare antereferite nu încalcă exigenţele de calitate a legii, întrucât infracţiunile de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu vizează conduita funcţionarului public/funcţionarului prin raportare la un act de reglementare primară, neavând importanţă dacă acesta a fost adoptat/ emis înainte sau după Constituţia din 1991, atât timp cât a fost receptată în sistemul constituţional actual”, arată comunicatul de presă al CCR.