CCR a motivat decizia de validare a primului tur al alegerilor prezidențiale. Motivul incredibil pentru care au respins cererile de anulare

În motivarea deciziei, CCR a menționat că a examinat două cereri de anulare a alegerilor, formulate de Cristian-Vasile Terheș și Sebastian-Constantin Popescu, înainte de a se pronunța asupra rezultatului, dar au constatat că una dintre ele a fost depusă tardiv, iar cealaltă nu întrunea condițiile legale pentru a fi acceptată.

”Prin Hotărârea nr.29 din 28 noiembrie 2024, Curtea Constituţională a respins, ca tardivă, cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din data de 24 noiembrie 2024 formulată de domnul Sebastian-Constantin Popescu, având în vedere că astfel de cereri puteau fi depuse până la data de 26 noiembrie 2024, iar cererea formulată de domnul Sebastian Constantin Popescu a fost depusă la data de 27 noiembrie 2024”, precizează judecătorii CCR.

Curtea mai afirmă că, prin Hotărârea nr.30 din 2 decembrie 2024, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din data de 24 noiembrie 2024 formulată de domnul Cristian-Vasile Terheş.

”Curtea a observat că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art.52 alin.(1) din Legea nr.370/2004, în conformitate cu care Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care participă la al doilea tur de scrutin. Examinând procesele-verbale de consemnare şi centralizare a rezultatelor votării, încheiate de birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, biroul electoral pentru votul prin corespondenţă, birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate/ale secţiilor de votare din străinătate care îndeplinesc atribuţiile biroului electoral pentru votul prin corespondenţă şi de birourile electorale ale secţiilor de votare din ţară, Curtea Constituţională constată că nu s-au produs neregularităţi referitoare la întocmirea proceselor-verbale de către birourile electorale, de natură să infirme rezultatul stabilit”, arată motivarea deciziei

Alte articole

Reacţia ministrului Justiţiei după ce CCR a amânat a cincea oară pronunţarea pe legea pensiilor magistraţilor: „Nu există soluţii miraculoase. Nu există un termen predefinit”

Dragoș Pîslaru anunță că România a pierdut oficial 231 de milioane de euro după ce CCR a amânat pronunțarea pe reforma pensiilor speciale: „Este singura țară din lume unde iei o pensie specială, salariu de judecător CCR și intri și în concediu paternal”

Citește și: Marcel Ciolacu şi Elena Lasconi, întâlnire înaintea turului II al prezidenţialelor

Comunicatul mai precizează dă, din analiza Procesului-verbal privind rezultatul votării la alegerile pentru Preşedintele României din data de 24 noiembrie 2024, încheiat la data de 26 noiembrie 2024, potrivit art.51 alin.(1) şi (2) din Legea nr.370/2004, de către Biroul Electoral Central şi transmis Curţii Constituţionale în data de 26 noiembrie 2024, şi a proceselor-verbale anexate, Curtea constată că rezultatul alegerilor este cel reţinut în Procesul-verbal privind rezultatul votării la alegerile pentru Preşedintele României din data de 24 noiembrie 2024, încheiat la data de 26 noiembrie 2024, menţionat la paragraful 5 al prezentei hotărâri.

”Din datele prezentate rezultă că niciunul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi pe listele electorale necesar pentru a fi ales Preşedinte al României în primul tur de scrutin potrivit art.81 alin.(2) din Constituţie, respectiv 9.010.901 voturi, şi, în consecinţă, nu poate fi declarat ales în funcţia de Preşedinte al României. Ca atare, în exercitarea atribuţiilor sale stabilite prin dispoziţiile art.37 alin.(1) din Legea nr.47/1992, precum şi ale art.53 alin.(1) şi ale art.54 alin.(2) din Legea nr.370/2004, Curtea Constituţională urmează să confirme, să valideze şi să aducă la cunoştinţa publică prenumele şi numele primilor 2 candidaţi care vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin, precum şi ziua votării. Ţinând seama de numărul de voturi obţinute de către fiecare candidat la primul tur de scrutin şi având în vedere dispoziţiile art.81 alin.(3) din Constituţie, la cel de-al doilea tur de scrutin vor participa domnul Călin Georgescu şi doamna Elena-Valerica Lasconi, în această ordine. 14. Cel de-al doilea tur de scrutin urmează să aibă loc, potrivit art.54 alin.(1) din Legea nr.370/2004, la două săptămâni de la primul tur de scrutin, şi anume în ziua de duminică, 8 decembrie 2024”, se menţionează în motivare.

Citește și: Vasile Bănescu îl scoate pe Călin Georgescu la lecţia de religie: „Razne sapienţiale de cler şi popor seducătoare”