Motivul pentru care Nicuşor Dan a retrimis în Parlament legea combaterii extremismului, chiar dacă a trecut de controlul CCR: „Riscăm amplificarea tensiunilor într-o societate deja polarizată”

Decizia preşedintelui Nicuşor Dan vine într-un moment de dezbateri intense privind limitele libertății de exprimare și necesitatea unor măsuri ferme împotriva extremismului, xenofobiei și antisemitismului. În timp ce Guvernul și Parlamentul au susținut noile prevederi ca fiind necesare pentru a întări protecția valorilor democratice, președintele atrage atenția că o formulare neclară poate produce efecte contrare celor urmărite.

„Am transmis Parlamentului cererea de reexaminare a legii care modifică OUG 31/2002 privind combaterea extremismului.

Statul român are datoria de a acționa ferm împotriva urii, xenofobiei și incitării la discriminare. Totuși, această datorie poate fi îndeplinită doar prin legi clare, previzibile și echilibrate. În caz contrar, riscăm efectul opus, amplificarea tensiunilor într-o societate deja polarizată și adâncirea neîncrederii în instituțiile statului.

În forma actuală, legea este insuficient de clară în definirea unor infracțiuni. Unele articole pot fi interpretate abuziv, ceea ce ar putea transforma în infractori persoane fără legătură cu extremismul. De exemplu, noua lege prevede pedepse cu închisoarea de la unu la cinci ani pentru distribuirea oricărui material care conține idei xenofobe, fără a face diferența între materiale de propagandă extremistă și opere literare sau texte istorice.

Alte articole

Kelemen Hunor: „Părem o coaliție politică impotentă”

Culisele deciziei CCR pe pensiile private. De ce s-au opus judecătorii „naționalizării” Pilonului III de pensii

România are nevoie atât de fermitate, cât și de echilibru. Ambele sunt esențiale pentru apărarea democrației”, transmite Nicușor Dan pe Facebook.

Pe de altă parte, Curtea Constituțională a României a respins, joi, ca neîntemeiată, sesizarea președintelui privind Legea pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei și interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi.

Aceasta este prima sesizare formulată de Nicușor Dan la CCR de la preluarea mandatului de președinte.

Citeşte şi: Parchetul General a deschis trei dosare penale după amenințări cu moartea la adresa magistraților din cauză că nu vor să renunțe la pensiile speciale

În motivarea sa, Curtea afirmă că legea criticată este clară, precisă și predictibilă, subliniind că într-o societate democratică europeană „nu se poate accepta ca valorile și principiile unor ideologii, care au fundamentat mecanisme politice și instituționale de exterminare fizică a unor grupuri întregi de populație, eliminând însăși demnitatea umană, să fie protejate prin invocarea dreptului la libertate de exprimare”.

În sesizarea trimisă la Curte, Nicușor Dan spune că statul român trebuie să acționeze cu fermitate pentru a preveni și pentru a combate incitarea la ură, la xenofobie, la discriminare de orice fel, însă, dacă nu o face într-o manieră echilibrată, cu respectarea strictă a prevederilor constituționale, efectul va fi contrar.

‘Societatea românească este puternic polarizată, încrederea în autoritățile statului este la cote reduse și orice acțiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare crește tensiunea socială și neîncrederea în autorități’, preciza el.

De asemenea, președintele indică lipsa de claritate a noțiunii de legionar și de fascist.

„Absența unei definiții legale exprese a noțiunii de legionar lasă loc arbitrariului în activitatea organelor judiciare (parchete și instanțe de judecată) chemate să urmărească și să judece cele două infracțiuni prevăzute în art. I pct. 5 și 6 din lege, ceea ce poate să genereze practică neunitară și instabilitate juridică la nivelul societății. Pericolul este cu atât mai serios cu cât infracțiunile menționate sunt sancționate cu pedepse relativ severe (închisoarea de la 3 la 10 ani, respectiv de la unu la 5 ani, și interzicerea unor drepturi), ceea ce face ca lipsa de claritate a legii să determine riscuri importante față de libertatea individului și celelalte garanții procesuale asociate dreptului la un proces echitabil. Similar, nici termenul de fascist nu beneficiază de o definiție legală, chiar dacă acesta este folosit constant în cuprinsul OUG 31/2002, ceea ce ridică aceeași problemă de neconformitate a textelor legale cu standardele impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție”, afirmă Nicușor Dan.

Președintele mai spune că, prin comparație, legislațiile celorlalte state membre ale Uniunii Europene identifică mai precis sfera organizațiilor, a faptelor, a materialelor și a simbolurilor interzise.

„Este lesne de observat că definiția citată este circulară, deoarece lămurește numai sensul noțiunii de materiale, dar calificarea acestora ca fiind fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se realizează prin trimitere la idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, ceea ce nu lămurește deloc semnificația atributelor enumerate de legiuitor. Cu alte cuvinte, lipsește chiar elementul central al materialelor incriminate de art. I pct. 6 din Lege, ceea ce lasă loc arbitrariului în interpretarea și în aplicarea acestei noțiuni de către organele judiciare competente (parchetele și instanțele judecătorești)”, mai afirmă el.

Citeşte şi: EXCLUSIV – Sorin Stănică, șef birou în Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității din cadrul Poliției Române: ”În prezent, vorbim foarte mult de fraudele online care afectează din ce în ce mai mult cetățenii”